luni, 7 ianuarie 2008

BUCERDEA GRÂNOASĂ - studiu monografic - Denumiri

Toponimia, onomastica şi antroponimia

Pentru istorici, spune academicianul Iorgu Iordan, „toponimia poate fi socotită drept istoria nescrisă a unui popor, o adevărată arhivă unde se păstrează amintirea atâtor evenimente, întâmplări şi fapte mai mult sau mai puţin vechi sau importante care s-au petrecut de-a lungul timpurilor şi au impresionat într-un chip oarecare sufletul popular” („Toponimia românească”, p. 2)

Bucerdea Grânoasă

TOPONIME: „În Sat”, prin aceasta înţelegându-se vatra vechiului sat; „În Lipoveni” – parte de sat; „La Căcâcea” – uliţă ce duce spre cimitir şi ţigănie, marginea satului dinspre Calea Pâncii; „La Gudună”, „La Grochile”, „La Ciocoaie”, „La Pădurice”, „În Dealul Pădurii”, „La Ţuchi”, „La Ţinereu”, „În Meledvechi”, „În Dealul Şcolii”, „Pe Podvechi” (cimitirul reformat), „În Părău”, „Pe Deal”, „La Venciu (cimitirul vechi românesc), în ţintirim”, „Calea Pâncii”, „Pânca”, „La Deneş”, „În Sechelheghi”, „În Peri”, „La Culuţa”, „După Pădure”, „Între Cigauă”, „În Ghionat”, „La Bolog”, „La Didinuţ”, „La Romi”, „În Coade”, „În Pârva”, „În Grădina Şcolii”, „La Keteleş”, „În Parc la fântână” (cu cumpănă), „Între unguri”, „La cruce” (care odinioară marca intrarea în vechiul sat), „Dărvaş”, „În hulă”, „La Molumba”, „Pe Iepad”, „Sub jii”, „La Cosmescu”, „În Coastă” (la Mezei, la Vaşarpod, la Iepad), „În Râtul popilor”, „În Râtul lui Stoica”, „La terenul de fotbal”, „La fântâna din Pod”, „În Pod”, „În Podereu”, „La Cărămizi”, „La Husuiapă”, „La Podul Stânii”, „La Măgură”, „Sub Corn”, „Coasta Cornului”, „În Sogman”, „La Beţanu”, „La Livadă”, „În Faţă”, „Pe Vale”, „La Iclejia ungurească”, „Pe Vaşarpod”, „În Şes”, „În Valea Schinului”, „La Gârlea”, „Groapa Soporanului”, „În Filigorie”, „La Chirilă”, „La Cichi”, „La Toma”, „În Văluş”, „La Moară”, „La Colectiv”, „La Cooperativă”, „În Groapa Mare”, „Balta Barnii”, „În Tonorog”, „În Râpău”, „Părăul lui Dundăr”, „Bungard”, „Fântâna lui Bitangu”, „Râtul Satului”, „La Fântâna lui Adam”, „La Făgădău”, „În Zugău”, „La Monument”, „La Cămin”, „Printre nuci” (vechiul drum spre Blaj), „La Icar”, „După Şură”, „Dunăriţa” (pârâul ce udă marginea satului), „La Sfat”, „La Vriţoaie”, „La Szöllösi”, „Sub Biserică”, „Sub Biserica ungurească”, „Pe Soroş”, „Printre Garduri”, „La Şipot”, „La Ionu lu’ Lupeana”, „În Dealul Mare”, „Sub Harast”, „Pădurea lui Indrei”, „Râtu’ lui Moşneagu”.
Alcătuirea acestei toponimii s-a facut călătorind mental peste sat şi împrejurimile sale. Autori: Mihai Szilagy, şi un alt fiu al satului Bucerdea Grânoasă, stabilit cu familia la Teiuş, Bălău Marinel. Nici măcar un singur loc din cele enumerate nu a scăpat necolindat, copii curioşi din fire fiind, sau mai târziu lucrând pământul. Toate au povestea şi farmecul lor aparte, fiecare legat de mereu altceva, specific şi personal.
Actualmente profesor universitar doctor la Universitatea de Vest din Timişoara, avându-şi obârşia în localitatea Sâncel, eruditul Vasile Frăţilă, a dat iubitorilor limbii române, între alte lucrări de dialectologie şi toponimie, una pe care am îndrăgit-o încă de la prima lectură, devenindu-mi familiară, deoarece tratează ,,graiul de acasă”, aşa cum îi place să-l numească, în fapt numind-o ,,Graiul de pe Târnave”. Acest studiu monografic, istoric şi descriptiv, asupra graiului din valea inferioară a Târnavelor, cuprinde în aria de cercetare şi localitatea Bucerdea Grânoasă. Graiul acestei regiuni se încadrează în graiurile ardeleneşti vorbite între cursul mijlociu al Mureşului, până la Orăştie, şi cursul Oltului transilvănean.
Dovedită fiind cu argumente arheologice persistenţa populaţiei dacice după anul 106, în nordul Dunării, precum şi continuitatea populaţiei daco-romane după retragerea aureliană, ne putem aştepta ca, în regiunea cercetată, să se păstreze unele toponime din epoca de formare a limbii române sau chiar dintr-o perioadă mai veche.
De origine autohtonă, dacică, sunt hidronimele Olt şi Mureş, râuri între care se află zona Târnavelor.Transmis de populaţia autohtonă preromană trebuie să fie şi radicalul Dunăre, al hidronimului Dunăriţa, un afluent al Târnavelor unite, care străbate hotarele localităţilor Bucerdea Grânoasă, Crăciunelu de Jos şi Cistei. Dunăriţa pare a fi un derivat de la Dunăre cu sufixul –iţa.(Pentru etimologia hidronimului Dunăre vezi G. Ivănescu, ,,Origine pré-indoeuropéenne de noms du Danube”, în ,,Contributions onomastique”, Bucarest, 1958, p.125-137; ILR,II, p.357; şi Gottfried Schramm, ,,Der rumänische Name der Donau”, în ,,Dacoromania”, 1, 1973, Freiburg-München, p.228-236).
Anchetele profesorului Vasile Frăţilă asupra graiului din valea inferioară a Târnavelor au fost realizate la faţa locului, având ca bază chestionarul Noului Atlas lingvistic român şi un chestionar special, adaptat regiunii cercetate, cu referiri în primul rând la lexic. La Bucerdea Grânoasă ancheta s-a desfăşurat în martie 1970. Au fost anchetate două persoane în vârstă, şi anume Nicoară Ioan, de 88 de ani şi Trifu Emanoil, de 65 ani. Se precizează că la acea dată, în afară de români, în localitate existau şi maghiari.
La mijlocul secolului al XVIII-lea, episcopul Ioan Inocenţiu Micu Klein aduce colonişti din mai multe părţi ale Transilvaniei pe domeniul episcopiei unite, cu reşedinţa la Blaj (vezi A. Bunea , ,,Din istoria românilor. Episcopul Ioan Inocenţiu Klein”, Blaj, 1900, p.17). În astfel de împrejurări s-au aşezat în zonă Haţeganii, veniţi aici din zona Haţeg .
Căutând nu mai departe decât unde suntem mânaţi de către numele în sine vom putea afla o bucată a drumului înceţoşat către origini. Astfel într-o analiză, destul de sumară, a tabelelor conţinând numele cetăţenilor vom afla că, în decursul timpului, cândva, exemplificând chiar în nume propriu, Szilagy, Szilagyi vine tocmai de la Sălaj, Sălăjan . Perioadele de migrare, strămutare a persoanelor, a familiilor diferă, chiar nu se cunoaşte putând fi doar speculată, originea fiind însă clar delimitată prin chiar numele lor, considerat pe filiera paternă. Spre exemplu:
Beldean- din Beld,
Blăjan- din Blaj,
Berghian- din Berghin,
Cistian, Cisteian- din Cistei,
Crişan- din Crişana (,,Ţara Crişurilor”)
Căpuzan- din Căpud,
Lecuşan- din Alecuş,
Lopăzan- din Lopadea
Lodroman- din Lodroman,
Mihălţan- din Mihalţ,
Mărginean -din Mărginime (zona Sibiului, până spre Cergău),
Moldovan- din Moldova,
Mocan- din zona Carpaţilor Apuseni,
Ocnean, Ognean- din Ocnişoara, Ocna(Mureş, Sibiului),
Odveremean- din Odverem,
Oltean- din Oltenia, ,,Ţara Oltului”
Pădurean- din ţinutul Pădurenilor,
Păucean- din Păucea,
Sârb, Sârbu- din Serbia,
Szentgyörgyi- din Sfântu Gheorghe,
Vălean- din Vale,
Vestemean- din Veştem,
Valesăsan– din Valea Sasului etc.
Cele mai productive nume de persoane le dau denumirile localităţilor de provenienţă ale subiecţilor prin derivarea cu sufixele –ean şi –an, care ,,consfinţesc” parcă, că de acolo şi nu de altundeva sunt la originea lor.
Din punct de vedere al semnificaţiei numelui de familie, acestea ,,ascund” în spatele lor unele aspecte ale trecutului lor, arătând cum au fost, cu ce s-au ocupat , ce au avut, de unde au venit, tot felul de caracteristici reprezentative ale fiecăruia.Astfel, următoarele nume aparţinând limbii maghiare, semnifică:
Kis- mic,
Székely- secui,
Szöllösi- cu (mulţi) struguri,
Boros- cu (mult) vin,
Fekete- negru,
Nagy- mare, etc.

Îndeosebi aparţinând etniei rome, următoarele nume de familie, pot semnifica ocupaţiile lor trecute:
Coşercar- cel ce face, duce, sau vinde coşerci (panere),
Răzăilă- cel ce rade (pieile în tăbăcărie).

Următoarele nume de origine românească ar putea să semnifice:
Pădurean- de la sau din pădure, mai ,,verde”(necopt), mai sălbatic,
Moşneag- bătrân, din bătrâni, de demult,
Câmpean- de pe sau din câmp (de la hodăi?),
Păcurar- îngrijitor la oi, cioban, etc.

Nume de botez întâlnite în sat, ar fi următoarele:
Ion, Ioan, Ioana, Ionela, Gheorghe, George, Georgeta, Mihai, Mihaela, Ana, Ancuţa, Anica, Andrei, Andreea, Rodica, Monica, Aurel, Aurica, Călin, Izabela. Estera, Alin, Livia, Simion, Simona, Carolina, Emil, Ida, Emilia, Ştefan, Ştefania, Antoneta, Eugen, Eugenia, Elena, Emöke, Elemer, Viorel, Viorica, Elisabeta, Adriana, Adrian, Susana, Iboika, Cosmin, Ödön, Flaviu, Ilie, Iulia, Iulian, Vasile, Amalia, Tünde, Filvoria, Claudiu, Difta, Virginia, Lenuţa, Sara, Dan, Daniel, Daniela, Cornelia, Cornel, Raveca, Minerva, Istina, Victor, Victoria, Natalia, Gabriel, Gabriela, Augustin, Árpád, Marta, Margareta, Marius, Sorica, Rafila, Iosif, Doina, Veronica, Eva, Florin, Linca, Ernö, Valeria, Cătălina, Dorin, Dorel, Dorina, Lucian, Lucica, Otilia, Sorin, Robert, Armeana, Marghit, Cristian, Levente, Paraschiva, Marinela, Marilena, Emanuela, Elena, Emanoil, Agristina, Lavinia, Gyöngyi, Matilda, Miklos, Iova, Stelina, Gelu, Ramona, Erzsébet, Crina, Florean, Marcel, Solomon, Cosmina, Teodor, Toader, Virgil, Dumitru, Irina, Traian, Marcela, Pavel, Iuliana, Aneta, Rozalia, Piroska, Enikö, Ludovic, Csabi, Lorand, Vilma, Dionisie, Hortenzia, Carol, Minodora, Adnana, Ilonka, Adelina, Diana, Carmen, Paul, Paula, Zoica, Raluca, Darius, Ironim, Béla, Valentin, Claudia, Emöke, Nicoleta, Norica, Francisc, Iacob, Aglaia, Luminiţa, Radu, Bazil, Achim, Nelica, Lucreţia, Anda, Iolanda, Pamfir, Romulus, Augustina, Aron, Paulina, Malvina, Simina, Violeta, Marinel, Leontina, Elvira, Babi, Vandana, Cruciţa, Liliana, Iliza, Mircea, Lazăr, Voichiţa, Norica, Tatiana, Titiana, Ilisie, Aurelian, Constantin, Ghideon, Izidor, Clara, Tiberiu, Bianca, Domninca, Ecaterina, Nuţu, Tabita, Teodora, Sofia, Aranyka, Greti, Szabalcs, Zsolt, Melinda, Gheorghina, Irma, Mákó, Öcsi, Sabin, Edith, Valer, Magda, Ráki, Vilmos...
Convins fiind că nu am reuşit decât parţial a reda prenumele sătenilor contemporani, sper totuşi să mă fi apropiat de integralitatea lor. Botezul copiilor din ziua de azi făcându-se adeseori din filme sau din romane, mai ales acelea pare-se că-mi scapă, nefiind deprins cu ele. Aşa spunea şi părintele Achim de la mănăstirea Râmeţ: ,,nu vă mai ajung numele din calendare să vă botezaţi copiii, le puneţi tot felul de nume pe care nici nu le pot zice!”
David Prodan, istoricul, vorbind în ale sale Memorii, despre sate, arată că în realitate sunt două Bucerdea: Bucerdea Vinoasă (sau Ungurească) şi Bucerdea Grânoasă (sau Românească), în opinia sa amândouă barbar traduse în nomenclatura noastră oficială, în loc de Bucerdea cu Vin şi Bucerdea cu Grâu.
Conform enciclopedicei memorii a domnului profesor Ion Buzaşi, îndreptându – mă spre Dicţionarul etimologic al limbii române (autor Alexandru Ciorănescu, Ed. Seculum, Bucureşti, 2001,pag. 226), găsesc, la recomandaţia domniei sale, noi date referitoare la o mai bună cunoaştere a originii numelui Coleşe, cuvânt de origine necunoscută care se trage din cuvântul coleaşă, totuna cu mămăligă sau terci. Bunăoară străbunicul meu dinspre mamă îşi trăgea seva numelui tocmai din coleaşă, devenit Coleşe cine ştie în ce răstimpuri.Cel care va privi înspre geneză, întorcându-şi ochii către origini, cu mândria badelui Cârţan, inevitabil , oricât s-ar considera la un moment dat altfel, îşi va vedea prin aburii timpului şi ai mămăligii pe strămoşii săi adunaţi în jurul minunii ei, prin care s-a asigurat vieţuirea individului, la scară mai largă a vitalităţii societăţii, în perioadele cele mai întunecate ale epocilor istorice.

Mihai C. Szilagy

3 comentarii:

  1. eu azi am fost si eu la concursul din bucerdea granoasa.eu sunt din mihalt.noi din pacate am obtinut locul 3 dar oricum suntem mandri...mia placut mult scoala mai ales imprejurimile in care se afla......si eu sunt poeta/imi place sa fac poezii/pa pa

    RăspundețiȘtergere
  2. domnul director n'ea primit f bine si ii multumesc in numele mihaltului.

    RăspundețiȘtergere
  3. Drumul nostru se va pietrui vreodată?

    Suntem un grup de locuitori ai localităţii Ocnişoara, comuna Lopadea Nouă. Ocnişoara, cândva o localitate populată şi pitorească, acum este uitată de Dumnezeu şi autorităţile judeţene. În timp, satul s-a depopulat din cauza lipsei locurilor de muncă şi mai ales a căilor de acces către sat. Tinerii au plecat, iar acum s-ar întoarce de la oraş unde viaţa este tot mai grea.
    Însă nu există mijloace de transport în comun, iar singura cale de acces, adică drumul comunal ce leagă Ocnişoara de Ciuguzel - Lopadea Nouă este într-o stare deplorabilă, practic nu se poate circula cu mijloace auto, decât riscând distrugerea acestora. Cu ceva timp în urmă (iunie 2007) în sat a fost un caz de deces, deoarece ambulanţa nu a putut ajunge în sat, iar bolnavul a fost transportat cu căruţa până în localitatea Ciuguzel unde aştepta ambulanţa, însă căruţa a ajuns... prea târziu. Avem copii de şcoală care merg pe jos până în Ciuguzel 5-6 km dus şi 5-6 km întors. Sunt oameni în vârstă care au nevoie de alimente şi medicamente şi parcurg tot pe jos aceste distanţe.
    Ne-am adresat în nenumărate rânduri autorităţilor locale şi judeţene dar fără nici un rezultat pozitiv. Ne-am întrebat şi întrebăm: cât ar putea costa reabilitarea acestui drum în lungime de aproximativ 6 km (nu neapărat asfaltat). Unul mai şugubăţ a găsit răspunsul: Dacă ar renunţa la 5-6 mese festive date cu prilejul a tot felul de serbări şi festivaluri, sumele alocate acestora ar fi suficiente pentru reabilitarea drumului nostru comunal. Poate cu ajutorul dumneavoastră vom reuşi să sensibilizăm autorităţile locale şi judeţene. Vă rugăm ajutaţi-ne!
    Trifan LODROMAN

    RăspundețiȘtergere