luni, 30 martie 2009

O ţară subjugată

Importanţa vitală pentru orice stat de a-şi păstra, în
permanenţă, proprietatea deplină asupra teritoriului său, a
constituit, prin vreme, subiect de reflecţie pentru numeroşi gânditori
de prestigiu incontestabil. Spre exemplu, Dimitrie Gusti opinează:
“O ţară subjugată economic, cesionată întreprinderilor
străine, debitoare altor ţări, nu mai este pe deplin stăpână pe
soarta ei, chiar dacă politiceşte se bucură de o constituţie şi o
organizare politică în aparenţă neatârnată.
Apoi, activitatea economică este cea care leagă cel mai
mult o naţiune de pământul ei. Toate resursele de trai pe care
mediul geografic le asigură, de la păşunile potrivite pentru păstorit,
sau câmpurile de cultură, până la cele mai ascunse zăcăminte
minerale, sunt ale naţiunii şi urmează să fie folosite treptat, după (în
concordanţă cu n.n.) dezvoltarea firească a naţiunii (chiar n.n.) şi în
măsura în care (chiar dacă n.n.) apar, pentru urmaşi, alte mijloace de
trai.
O viaţă economică cedată străinilor duce la o exploatare
nemiloasă a bogăţiilor pe care le are ţara, la secătuirea
posibilităţilor de trai pentru generaţiile viitoare sau, cel puţin, la
apariţia unor activităţi străine de firea şi stadiul de dezvoltare
organică a naţiunii respective, ceea ce conduce la dezechilibru
interior şi la dezagregarea comunităţii naţionale”.

Dimitrie Gusti, Cunoaştere şi acţiune în serviciul Naţiunii, Fundaţia Culturală
Principele Carol, Bucureşti, 1939, vol. I, pag. 14, 15

vineri, 27 martie 2009

FRATE-MEU

(ung. TESTVÉREM)




Deşi e ruptă din ţărâni
afară-i din a lumii tumult
Biserica în sinea-i
Cer prin fiinţă mai mult


Da, ruptă e cuvântul!
Între Cer şi pământ
smulsu-şi grâul şi strugurii
cu transpirul în vânt


Bobul şi boaba
pâine şi vin
stingerea-s vrajbei
a-mpăcării alin


„Trup şi sânge” se traduce
a fratelui compus cuvânt
„al meu trup şi sânge”
materii din acelaşi unul frământ.


Coşlariu,
27 Martie 2009.

joi, 26 martie 2009

REMUGURIND




Cu roade am ridicat de jos a cerului foreze

La patruzeci de zile apoi ne-am luminat

Bătuţi de vânt uscaţi întru asceze

Am fost/ai fost cu anotimpuri măsurat



Şi, poate... de-aia sigur, nu m-am depărtat!

M-ai stâmpărat, de doruri fiind tot fript,

A însetare ades te-am dulce sărutat

În viaţa ţării afundule înfipt.



Mesaj despre cea viitoare plinătate

Purta în coajă adânc crestat

Acelaşi măr gemând de generozitate

Remugurind sfios l-am vizitat.



Stând am vorbit despre-nfiere

Unul de altul îngrijind sfătos

Profunzi, om-măr, încredinţaţi de Înviere

Luam botezul rouă-i din Christos.



Ajunul Buneivestiri 2009,

Coşlariu.



miercuri, 25 martie 2009

LUMINI ÎN MARILE AMIEZI



În marea Ta,
iubind făr-de ifose
mă scufundă
Împărate Isuse!

Sumar îmbrăcat
sar din pat tot numai şoapte
neuitării s-aştern
jăratec în noapte

neîntunecate rămâie
a lemnelor cruce
luminând cântărind
noului om să se-mbuce.

Trei zile/nopţi
în peşteră am adăstat
de opt ori, trei săpunuri
mă primenit-au alintat

părea-mi-se că-s tocma-n risipa
îmbibându-mă pe îndelete
mult meditând astfel am stat
pe marea omenimei sete.

Cu mine la vorbă
întâia noapte am intrat
curat să ies a treia zi,
a doua cu zăpadă m-a precipitat;

neprihănitu-m-a în două mii
patru, cinci, şase,
sfinţitu-s în două mii
şapte, opt, nouă, până-n măduvi la oase!

Atunci! lui Deus caritas
rugatu-m-am aprins
să-mi dea de martie aripi
să nu mai fiu de lume-atins.


Cluj-Napoca, 16-19 Martie 2009,
Mănăstirea Sf. Ignaţiu,
Centrul spiritual Manresa al călugărilor ieziuţi.

vineri, 20 martie 2009

ISUSE TU NE-AI CHEMAT








„Vino de dincolo de gând,

Unde încă nu s-au născut

Răsăritul şi apusul soarelui!

Te aşteptăm!

Găseşte un drum spre inimile noastre!

Te aşteptăm!

Coboară!”


Comunitatea studenţilor teologi ai Departamentului Blaj, aparţinând Facultăţii de Teologie Greco-Catolică din Universitatea Babeş-Bolyai, însoţiţi de Părintele rector al Seminarului Pr. Dr. Călin-Daniel Paţulea şi Părintele spiritual Pr. Dr. Anton Rus s-au bucurat de o benefică perioadă de exerciţii spirituale cu ocazia Postului Mare, la Centrul Manresa, casa de exerciţii spirituale a Societăţii lui Isus de la Mănăstirea Sfântul Ignaţiu, Cluj-Napoca. Gazde ospitaliere şi bune au fost Pr. Jerzy Brzóska SJ (Pr. Jurek) şi Pr. Mihai Orban, cei care au oferit asistenţa spirituală pe întreg parcursul 16-19 Martie 2009.


Programul exerciţiilor spirituale a urmat un itinerar paulin, un drum cu Sfântul Paul în an dedicat lui, cu mult timp de rugăciune personală în silenţium sacru şi colocvii, precedate în şapte serii de generoase introduceri şi vizionarea în tot atâtea episoade distincte a unui documentar al surorilor pauline parcurgând viaţa Sfântului de la naştere la martiriu.


Reuşita acestor exerciţii a constat în aceea că ne-au reunit în acele patru principii sau puncte fundamentale pe care se clădeşte adeziunea autentică la Cristos a fiecărui credincios: instrucţiunile apostolilor, viaţa comună, frângerea pâinii şi rugăciune. S-au celebrat Sfintele Liturghii ale Sf. Ioan Gură de Aur, Grigore Dialogul, utrenia, vecernia, şi Sf. Liturghie în rit latin.

Şi am cântat!


IMNUL DE LA CLUJ


Dintre atâtea hotare care sunt pe pământ

Mă îndrept către zare, căci eu, Doamne, vreau să fiu sfânt.

Şi din mii de dorinţe ce se nasc şi-apoi pier,

Numai una-mi rămâne: „Doamne, vreau să merg în cer!”


R: Vreau să văd chipul tău, e dorinţa ce-o am pe pământ

M-ai creat pentru cer, m-ai creat să fiu sfânt

Vreau să văd chipul tău, e dorinţa ce-o am pe pământ

M-ai creat pentru cer să fiu sfânt.


Cu dorinţa în suflet să te întâlnesc

Cred cuvintele tale şi poruncile le-mplinesc.

„Sunt cu tine mereu. Nu te teme!” mi-ai spus

Şi atâţia prieteni mă veghează de sus.


Până când va veni ziua să te-ntâlnesc

Îndrăznesc să te rog: „Nu lăsa ca să rătăcesc!

O făclie să faci din întreg trupul meu

Şi de Duhul tău Sfânt să fiu locuit mereu”.



ISUSE TU NE-AI CHEMAT


R: Isuse, tu ne-ai chemat să te urmăm

Pe drumul credinţei şi-al luminii

Spunem da chemării tale

De-a trăi în alianţa iubirii.


Tu ai venit la noi să-l cunoaştem pe Tatăl

Şi să ne-nveţi cum să ne iubim unii pe alţii.


Ca-ntr-o familie să împărţim

Tot ce trăim: suferinţe şi greutăţi,

Speranţe şi bucurii.


Ne-ncredinţăm Mamei tale, Maria

Cu ea în umbra crucii să stăm

Langă cei care astăzi mai sunt răstigniţi.


Şi ne-am rugat!

Ne-am rugat dat fiind şi că urmează în vieţile noastre ca, în Duminica dinaintea Buneivestiri, o sumă frumoasă de studenţi teologi, ai anilor trei şi patru de studii, să primim treptele lectoratului şi ale subdiaconatului.


„Tată bun, tu ai dat lumii diferite daruri,

dar este acelaşi Duh;

ai dat diferite slujiri, dar este acelaşi Domn,

ai dat diferite lucrări, dar unul singur e la obârşia lor:

tu, Tată, care lucrezi toate în toţi.

Ajută-mă să recunosc darul deosebit pe care,

Prin Duhul, mi l-ai dat spre binele tuturor.

Te rog, prin Cristos, Domnul nostru,

Care vieţuieşte şi domneşte în vecii vecilor. Amin.”

(Inspirată din 1 Cor 12, 4-7)


Mihai C. Szilagy, student teolog anul IV



joi, 12 martie 2009

E iarăşi Primăvară!

Aplicaţii ale gramaticii indicând
pronumele de politeţe, sau altfel spus
locuţiuni pronominale de politeţe,
una dintre ele, de sezon, ar fi:

Luminăţia Ta,
bine Aţi venit la noi,
Primăvară!


Omul şi opera



Nu sunt concluzii ale mele!

Repitur persona, manet res.


Omul dispare, opera rămâne.

Să încercăm dară a lăsa câte ceva în urmă, fiecare după darul şi harul său...

vineri, 6 martie 2009

ALTE MUTAŢII



Babă slabă

Paşii-noadă...
Câte una nervoasă
Descoperă casă


Oricât ai vrea
Iarnă uşoară/grea
Îţi vei vedea de drum
Rămân din tine fum şi scrum


Vin primăveri negreşit
Cu glas de păsări ciripit
Inima ne încălzesc
În dulce vraj-o învelesc


Tăvăli-mă-voi
Cât pentru doi
Pe raza albinei
Efemera stupinei


De nu voi astfel purcede
La bucurii a nu accede!
Dar cum mă am ştiut
Cu natura voi să mă mut!


Pădurile mă ştiu pe mine
Aceleaşi sevele-s din vine
Avem ambiţia-n noi de a creşte
Numărarea o facem pe deşte.


Bucerdea Grânoasă,
06 Martie 2009.

TITANICĂ



Să nu te-ncredinţezi prea tare
Puţin credincioasă!
Că-i totul gata
Cu intrarea viermelui pintre oasă.


Ai zis-o! Dă-mi voie
Să nu m-ataşez!
Şarpelui cât toţi viermii
Capu-i s-a rupt pe-al Crucii meterez.


Prin telefon nu m-ai
Nu te-am convins
Am să trec pe la voi
Să tragem de rău împreună la-nvins.


02/03 Martie 2009,
Coşlariu.

HOMO POETICUS



Să te bucuri doar tu

De-mbăiere

Nu ai dorit tot omul să nu ştie

Rămânerea datoare la tăcere

Aşa fu, să nu fie.


Limpede frumosul frumuseţilor

Ai scos

De pe, au!... fundul ochilor adânci retine

Scăpat ca prin minuni de dup-un dos

Ce caţi pe-aici de nu lumine?!


Sincer te văz, ai fi dorit

Să treci în şoapte

Punând lumina-n cap al orice-ar fi

Mai des decât din ziuă noapte

Făcut-ai şi din multa noapte zi.


Nu ai răcnit

Adept nicicum descreierării

Nici valuri n-ai făcut prin întuneric

Adevărul trăgând peste hotarul înserării

Lungind puţin domeniu-i în feeric.


Se taie

Din pleata singuratecului derbedeu

Cu noi, cu voi, te pomeni însuţi pe drumeag

Se scade-ntreaga râvnă de-a fi Eu

Negru pe Alb la darea în vileag.


Coşlariu,

02/03 Martie 2009.


duminică, 1 martie 2009

Esenţele postului



Câţi suntem credincioşi, iară şi iară cu pace Domnului să ne rugăm!



ASCENDERE





Nădejdea suprimă

în loc de-a o creşte

Loveşte-n fragil

ca trăznetu-n pământ

Suflet

suflete antagonic răneşte

Să dai atenţia negrijii

de cuvânt!


Te-i bucura de zboruri

în neştire

De mile

în loc ca să plângi

Pe orizonturi

libere oricărei lărgire

Înariparea

să n-o frângi.


Oricui ar fi

anime să le ţi pe palme

Le pune-n ascendenţa dorului

de casă

S-aplici turnura ridicării

calme

Perdeaua dintre

las-o însă trasă.


Coşlariu,

28 Februarie 2009.