miercuri, 30 decembrie 2009

O TOAMNĂ LUNGĂ

În toamne îi la fel obrazul ei
E verde, -i negru, i-uscăţiu
Am receptat-o-n rânduri multe telelei
Libert poetul şi ruralul ce mă ţiu

De când îi firea subzistenţa
Îl leagă pe om de coarne la plug
Cărbune-i creionează dincolo existenţa
Încă de acum tablou versificat nevulg

E circuitu-mi toamna negreşelnic ritual
Îl săvârşesc independent de cineva
Precum şi primăvara-i bal
Indiferent dacă câştig ceva

Prin primăveri îi plata toamnei toamna
Solomoniene îndreptări zac în ţăran
Trosninde se-ntreţin la focuri iarna
Nimic din ce ni-i dat nu e în van.

Bucerdea Grânoasă,
14 Decembrie 2009.

TREZVIE

Să fi pe-acel îngust drumeag
Biblic chemându-se Cale
Pe subt cascade verticale
Vei trece demn al vieţii prag


Independenţa mergerii-nainte
O văz cum nu ţine de mine
Nu ţine, vezi bine, nici de tine
De cele lumeşti nu e pendinte


Se prăbuş fortuite toate
De stâncă, de paie, turnuri de-oricare babiloniene
O iau devale ca a iernii-nmuiate troiene
Când omenimea nici nu se socoate


Vei trece demn al Vieţii acela prag
Pe subt cascade pure verticale
Chemându-se-n Scripture Sfinte Cale
De iei doar seama: îngust e-acel drumeag!


Coşlariu,
11/12 Decembrie 2009.

LUMI ÎN OGLINZI

(Anei)



Încă doar stau
şi mă-ntreb
De tine lume
ce mă cuprinzi


Încă doar stau
şi mă-ntreb
De tine Lume
ce o să mă cuprinzi


Întind mâna spre cana
de ceai
Arome-s dulce-acrişoare cu lămâi
ca din rai


Întind mâna spre cana
dincolo de aburi de ceai
Arome-s dulce-ntremătoare… sunt lămâi
şi în Rai!


Coşlariu,
11/12 Decembrie 2009.

MOŞTENITOR

Copile, copile
m-ascultă
e de bine


cât încă sunt
parţial, în genă,
depozitarul celor ce fură


să nu zici că şti
(complaci-te cu eşecul?!)
ci mă-ntreabă de sâmburi
copile, copile


drept moştenire
mă hotărâi, copile:
îţi las o… fructă
pe nume Psaltire


fi, dar puiuţule, întrebător
(un dar ce nu-l ia nime de la tine)
nu de-ntâietatea ou găină
ci de Cuvântul ăl Nemuritor.


11/12 Decembrie 2009,
Coşlariu.

ATÂŢI DE FRAGEZI




O steauă dublă clipea din ochi isteţi.

Pe fir de aur ni i-au luat şi dus

Tinerii; plus-minus, minus-plus

Curent de toamnă a nopţii înspre dimineţi.


Să cânţi, tu om, atât de îngereşte!

Şi vesel corul lor să nu te vrea…

Au pusă-n centru, Cipriane, pentru tine-o stea

A lor pleiadă care copleşeşte.


Plus-minus – atât de tineri – minus-plus

Curent al nopţii de toamnă înspre dimineţi

O dublă steauă sclipea din ochi isteţi

Pe conductor din aur fir i-au dus.


Cât brazii Apusenilor s-au frânt Muntenii

Unu, şi-ncă unul, şi acuma fulger doi,

Să piară reaua moarte de la noi!

A secerat atâţi de fragezi teiuşenii…


Puşi-s în stelare turnuri de ivoriu

Retraşi cu candele în loc de torţe

Junişenii chemaţi de a Proniei forţe

La Ceruri cu sufletul – licăr motoriu.


Coşlariu, Cistei, Teiuş,

24/25, 26, 27 Noiembrie 2009.



duminică, 29 noiembrie 2009

miercuri, 25 noiembrie 2009

Peter Schallenberg, TEME PENTRU ACASĂ


MARNATHA. HAUSAUFGABE.

(TEME PENTRU ACASĂ)



Ne-am Peter Schallenberg-uit

Împărtăşindu-ne de-o Etică creştină.

Trei zile sufletul ne-ai doctorit

Afle-ne Domnul fără nici o vină!


Tradu-i, Părinte Mitrofane!

Să nu gândească cumva că degeaba a venit

Ci scoborând în noi varii icoane

De multe dubii ne-am mai dumerit.


Tablou din luntru spre-n afară

Când e din patimi zugrăvit

Cu totu-i numai foc şi pară

Şi chipu-apare ades schimonosit;


Tu, Padre, ne-ai venit spre împăcare

Ţi-om duce mai departe zbuciumu-ţi şi-o pace

Să potolim a lumii arşiţi şi-nsetare

Să nu mai facă rău ci bine a face.


Şi ne-a rămas de dus spiritual bagaj cu noi

De-aminte-n linişti Hausaufgabe

Apoi întâmpinând pe-aceia cu nevoi

Etern de Cer ne-om agăţa cu scoabe.


Făr-de cu capetele-n nori

La noi coboare vajnic Bunul

Cu totul să ne-mbibe-n pori

Treimic fiind, Exemplul, comunio în Unul.


A şaptea strofă-i ziua de odihnă

Cu Dar, fiind iubirea Dăruire totală,

În lina adiere Domnul vine să aducă tihnă

Tot celui ce crede fără de-ndoială.


Blaj, Crăciunelu de Jos, Coşlariu,

23-25 Noiembrie 2009.



luni, 23 noiembrie 2009

DEZVĂLURIRE



Oare ce dezvăluieşte
mai mult şi mai bine
adevăratul profil
moral şi psihologic
al scriitorului
decât
propriile sale scrieri?


joi, 19 noiembrie 2009

Ideea Binelui, în Mitul Peşterii al celui care nu a scris nimic: Socrate



...Opiniile mele însă acestea sunt, anume că în domeniul inteligibilului, mai presus de toate este ideea Binelui, că ea este anevoie de văzut, dar că, odată văzută, ea trebuie concepută ca fiind pricina pentru tot ce-i drept şi frumos; ea zămisleşte în domeniul vizibil lumina şi pe domnul acesteia, iar în domeniul inteligibilului chiar ea domneşte, producând adevăr şi intelect; şi iarăşi cred că cel ce voieşte să facă ceva cugetat în viaţa privată sau în cea publică, trebuie s-o contemple.(...)


vezi Mitul Peşterii
extras din Republica lui Platon, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986
.


marți, 10 noiembrie 2009

PREDICAREA ÎNVIERII




Mereu te aştept…

(Tu-ntotdeauna ai venit!)

Întreagă truda-ncolo o îndrept

cu firav trupul şi gândul strunit

spre-a duce Evanghelia de Sus ce am primit


Că-n inimă vă am,

vă port, vă-ncurajez şi vă implor

în oarecare zi la mine-i hram

(vă-ndemn când pot şi pot

doar Tu-mi eşti spor):

primiţi Bună în inimi Vestea conaţionalilor!


Nu e un mod de-a fi comod

voit lăsându-te-ntrutotul atras

dar vei vedea că nu mai eşti schilod

odată ce cu pacea ai rămas

primind Cuvântul scoborât în glas.


Crăciunelu de Jos,

08 Noiembrie 2009,

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.



miercuri, 4 noiembrie 2009

NICULINĂ




M-ai atât de bine dispus

cu râsu-ţi hazliu molipsitor

să-ţi dea Dumnezeu alinare

şi cu plăcinte dospite calde m-ai servit

atât de bune cât dup-o Vinere Mare


Ţi-am spus… aşa frământătură

c-un aluat să creasc-aşa

doar mama mai făcea în vremurile-i tineri

cu un miros ce împrejurul pătrundea

doar apă mai beam în zile de Vineri


"Mărioară la tătă lumea te spui

să ştie lumea cât satul Mărioară

la făcut plăcinte ca tine alta nu-i…"

şi nici n-am mâncat aşa plăcinte ca la mama

mă pomeni acum că şi io o spui.


Zicea Mărioara Cetăraşului de mama

ce zic şi io acum de tine Niculină

aşa plăcinte bune din mâini-vă am gustat

c-aţi săturat pe postitori şi pe săraci

la urmă nu vă afle Domnul nici o vină!


Ce mi-i Cisteiu, ce mi-i Grânoasă Bucerdea,

nu vreau să le laud ci-n vremi cari ning cu zahăr vanilat

aceleaşi reţete-s peste-a Târnavei vale

poftiţi la a plăcintei gustat!

Rămâi plăcut uimit ce-ţi scoate Ceru-n cale.



Coşlariu,

29 Octombrie 2009.




ORIGINALITATEA TARISOAREI MIORITICE

Din ineditele scrisori, recent publicate ale lui Cioran catre Wolfgang Kraus (Emil Cioran, Scrisori către Wolfgang Kraus, Editura Humanitas, Bucureşti, 2009), găsim una dintre puţinele reflecţii prilejuite de evenimentele din România postrevoluţionară, despre care, decepţionat, declară sentenţios:

“Totul a eşuat în această ţară. Asta e singura ei originalitate.”


miercuri, 28 octombrie 2009

Ludwig Steil zicea ca

„Viaţa noastră are atâta valoare, doar câtă mulţumire este în ea. Dumnezeu trimite suspinul ca el să devină mulţumire”.

luni, 26 octombrie 2009

HOTĂRÂT




Am hotărât de azi să intru-n bucurii

Cu trup şi suflet plin de binecuvântare

E timp de har în fiecare sfântă unică zi

Nimic nu e lăsat a fi la întâmplare


Atunci de ce eu/tu/noi toate fiind în Plan

Ne tot scădem în ochi-ne precum uscatul ram

Sau până când ne-om trece clipele-n van

De unde atâta conştiinţă a nonvalorii habar n-am


Sau poate ştiu, asta să fie?

Pământul e pământ şi apa apă

Sunt bune toate… puse la un loc însă se ştie

Se face-o tină ce natura ne-ngroapă


Am hotărât să iau din ploaie spălare

Altfel decât pare simţi-voi Pământul

În suflet voi pune a florii suavă cântare

A veseliei seminţe sădi-le-va bărbătos vântul


Îmi cântă floarea sufletului pacea

Zbucneşte-mi al bucuriei sprinţar izvor

Întreagă scepticia se-nfrânge harcea-parcea

Atotprezent mă năpăde-nţelepţia cu spor.


21 Octombrie 2009,

Coşlariu.



duminică, 18 octombrie 2009

DINSPRE VECHIME FERICIREA


Părintelui Traian

Fierbe omenimea

muncită cu sau fără ştire
de la ieşirea din Grădini este-i vechimea
nesaţului de fericire


Plină făr-de vină
în netrup e odihna
grădină dincol de cortină
cu tot urcuşul remarc tihna


Prieten bun recoltei făurar
pământului tu nu te-nchini
din hărnicie îţi răsar
la a trupului întunecimi lumini.


Coşlariu, Bucerdea Grânoasă.
14 Octombrie 2009,
Sf. Cuv Paraschiva.

ARMONICA


Cuminte-nfiptă în pământ

la ţară

Albă-dalbă

floricică mă uni-i cu tine

Se derulară scene roze

în prăguş de vară

O muză – mariană –

dezvăluia cortine


Erai

iubita mea de printre cărţi

Al dulce miezului

cuprins între coperţi

Strânse la un loc

pe la cotoare părţi

Cu ele fuseserăm al înţelegerii

experţi


Apoi am tot plecat

tu m-ai condus

Venind

în poartă negreşit mă aşteptai

De când înainte consimţământul

ambii am pus

Una suntem în Domnul

Adonai


Comunio

în toate şi-ntru tot

Smulgeam vâltorii un clip

senin

Ca…

strugurii-ntr-acelaşi compot

Aveam

viaţa un nobil vin


Am plecat apoi

tu iarăşi m-ai condus

Deşi de-ntors de ştire n-ai

Pe veci

rămâne vorba ce am spus

Una fiind

în Domnul

Adonai.



Bucerdea Grânoasă,

23 August 2009.



„SALCÂMILOR”, nr. 342




Copilărit-am (ce-am mai copilărit!)
pe strada ce-i dădurăm nume
„Salcâmilor” o am năşit
trăgându-şi sevele din hume
şi i-am iubit
(de mă întrebi)
comparativ? Chiar neasemuit.


Suită
(şi furnica s-a suit!)
merge-n zigzag
atât de ameţită
pe cât de tare-i floarea de salcâm
te trage-afar din conduită
aşa de albă cu parfumu-i drag.


Pe pai de ierbi
melcii suiţi
se-ndeamnă şi ei prospectând
din coarne bete orbecăind
îşi lasă urmele în obicei cuminţi
poftind salcâmi spre-nalt trudind
de esenţe momiţi uşoare scoborând.



Bucerdea Grânoasă,
în pragul verii 2009.

CENTRUL LUMII

E musai vie amintirea

Deşi nucul e mut demult

Ci-i pun aicea pomenirea

Ce-mi vine-n fiinţa una copiluţ-adult


Avea şcoala din sat un unic nuc

Prin preajma lui senini hălăduiam

Cu toţi prietenii mei ştiam de ce apuc

Centru fiind el cât lumea hoinăream


Ioane, Ionel, Neluţu, Ianoş şi Mihai

Cu tremur frunza s-apleca când chiuiam

Ştefan şi Pavel, Carol, Liviu şi Dorin

În tot felul de şotii colorate ne-ntreceam


Viaţă pe mii de iugăre tărâm de vis

Întreg hotarul ba şi cele trei cimitire

Că nici peste adormiţi nu-i pământul închis

Însufleţeam înscrisul de pe crucile lemne-n citire


Din veacul veacului copilăria

Se pripăşi la noi cu ani buni fericiţi

În centru fiind părinţii, nucul, unică frăţia

În inima adultei ortăcii stă sumedenia copiilor pitiţi.



Bucerdea Grânoasă, August, 2009.




ALES AŞ VREA



Tânăr destul, aproape copil
Bătrân să pot fi şi-nţelept
Aş vrea să fiu la un loc şi umil
Ales al cerului între pământeni drept

A bradului răşini tămâie şi verde busuioc
Defectele-mi sufletului să le dreagă
Miros simpatic de-al veşniciei joc
Să umple singuratecă-mi lumea întreagă.

Să ies din reguli şi să spun
Grăbit, sfios, cu sfântă teamă,
În Decalog trei-patru generaţii să adun:
Ostaşi vieţii. Împăratul ne cheamă!

Ales al Cerului considerat drept
Tânăr încă destul de copil
Aş vrea la un loc să fiu şi-nţelept
De-o vârstă cu umilul umil.


Coşlariu,
16 Octombrie 2009.

TOAMNA DINCOLO


Nici chiar în şoapte


nu e de admirat

boem rural

neprăfuit

din după păduri iţit

în brume, ceţi şi ploi

desprihănit tomnatic fruct

s-ar vrea el imitat.


Ce-i mai trebuincios

în astă lume cronic fremătând

scăldată-n valuri tulburi

nervoase epicentric departe

decât o oază de linişti

de a fi chiar dacă desparte

dincolo de frumos?!


…şi chiar şi de şoapte.


Coşlariu,

16 Octombrie 2009.




joi, 15 octombrie 2009

Evanghelia si crucea



”Omnia mea mecum porto” (“Toata averea mea o port cu mine”), vorba filosofului.
Eu o inteleg astfel: doar Evanghelia si Crucea...


miercuri, 14 octombrie 2009

Arta italiana


Bucuria ochiului încă viu! Ce bine că suntem!







Foto Ian si Roa

Rasplata cauzei nobile

Stimate Domnule Mihai,

Intamplator v-am gasit blog-ul pe internet si vroiam sa va felicit pentru activitatea pe care o faceti.

Cu stima,
Pr. Chris Terhes
President
Romanian Greek-Catholic Association
www.greco-catolica.org
www.rogca.org

duminică, 11 octombrie 2009

FEROVIARII




Vă scriu din pensionul

unor oameni de drum.

Camera trei.

Iar oamenii-s ai drumului

de fier

atât de căliţi

încât mai nu dorm

oamenii de fier

ai drumului întins

din oţel paralel.



Coşlariu, August 20009.



miercuri, 2 septembrie 2009

Troparul şi condacul Anului nou bisericesc, a cărui început este 1 Septembrie


Făcătorule a toată zidirea, cel ce timpurile şi anii i-ai pus întru a ta putere, binecuvântează cununa anului bunătăţii tale, Doamne, păzind în pace biserica şi cetatea ta, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, şi ne mântuieşte.

Cel ce locuieşti întru cele de sus, Hristoase Împărate, făcătorule al tuturor celor văzute şi creatorule al celor nevăzute; cel ce zilele şi nopţile, timpurile şi anii i-ai făcut: binecuvântează acum cununa anului, fereşte şi scuteşte în pace pe iubitorul de Hristos poporul nostru, toate oraşele şi satele, şi tot poporul tău, mult milostive.


duminică, 30 august 2009

DARURI



Rodeşte pământul la timpuri numite

Biserici turnuri satului două veghează

Apă de sus cerne în momente bine tocmite

Răsplata la al treilea turn ce cutează


Sfinte Dumitre mucenice mare

De înaltă ascultare învrednicit

Du rugăciunea aşterne-o-I la picioare

Domnului altar de mulţămire s-a meşteşugit


Datorind ălui al treilea turn crucifix ce cutează

Se cerne apa de sus la timpuri numite

Turnuri biserici trei satului veghează

În tot pământul e roada bine tocmită.


Bucerdea Grânoasă,

22 August 2009.




sâmbătă, 29 august 2009

La Zilele Teiuşului, 2009



Felicitări Cristian Florin Bota

pentru ponderea remarcabilă
şi întreg sufletul tău profund generos, la suprafaţă mai mult decât modest lăsat să se întrevadă, pus în operă
la Zilele Teiuşului!

Ne-ai bucurat inimile, Omule!

Strădania ta de 10 ani, încununată acum, "Teiuşul de odinioară", să îţi dea aripile necesare de a scoate - monografic - din anonimat şi Stremţul... şi să ne inviţi!

Nevoia de modele se arată azi mai împlinită. Cu tine.
Întreg spaţiul acela cultural a fremătat de setea de spiritualitate, iar tu, înţelepţeşte i-ai stâmpărat.
Teiuşul nu e doar mici şi bere! E, mai ales de acum, mândria redată a spiritualităţii Teiuşului de odinioară, de acum şi din viitor.
Ce tineri frumoşi căutau această împlinire! a omului întreg, care nu e doar trup...

Dă drumul ASTREI! Am reţinut pentru tine, căruia ţi-am simţit emoţia vie şi ne temem să nu-ţi fi scăpat, imperativul Doamnei Pop. Îţi vom fi alături, oricând ne-o vei cere!

Aplauzele le-ai meritat întrutotul! Tu şi teiuşenii tăi, şi dacă vrei toată politica de bun simţ care sprijină astfel de demersuri. Am plecat mai buni! Aici e câştigul. Nu am bătut drumul degeaba!

Din Bucerdea ai Grânoasă, te îmbrăţişează
Mihai C. Szilagy/Târnăveanu.