miercuri, 30 decembrie 2009
O TOAMNĂ LUNGĂ
E verde, -i negru, i-uscăţiu
Am receptat-o-n rânduri multe telelei
Libert poetul şi ruralul ce mă ţiu
De când îi firea subzistenţa
Îl leagă pe om de coarne la plug
Cărbune-i creionează dincolo existenţa
Încă de acum tablou versificat nevulg
E circuitu-mi toamna negreşelnic ritual
Îl săvârşesc independent de cineva
Precum şi primăvara-i bal
Indiferent dacă câştig ceva
Prin primăveri îi plata toamnei toamna
Solomoniene îndreptări zac în ţăran
Trosninde se-ntreţin la focuri iarna
Nimic din ce ni-i dat nu e în van.
Bucerdea Grânoasă,
14 Decembrie 2009.
TREZVIE
Biblic chemându-se Cale
Pe subt cascade verticale
Vei trece demn al vieţii prag
Independenţa mergerii-nainte
O văz cum nu ţine de mine
Nu ţine, vezi bine, nici de tine
De cele lumeşti nu e pendinte
Se prăbuş fortuite toate
De stâncă, de paie, turnuri de-oricare babiloniene
O iau devale ca a iernii-nmuiate troiene
Când omenimea nici nu se socoate
Vei trece demn al Vieţii acela prag
Pe subt cascade pure verticale
Chemându-se-n Scripture Sfinte Cale
De iei doar seama: îngust e-acel drumeag!
Coşlariu,
11/12 Decembrie 2009.
LUMI ÎN OGLINZI
Încă doar stau
şi mă-ntreb
De tine lume
ce mă cuprinzi
Încă doar stau
şi mă-ntreb
De tine Lume
ce o să mă cuprinzi
Întind mâna spre cana
de ceai
Arome-s dulce-acrişoare cu lămâi
ca din rai
Întind mâna spre cana
dincolo de aburi de ceai
Arome-s dulce-ntremătoare… sunt lămâi
şi în Rai!
Coşlariu,
11/12 Decembrie 2009.
MOŞTENITOR
m-ascultă
e de bine
cât încă sunt
parţial, în genă,
depozitarul celor ce fură
să nu zici că şti
(complaci-te cu eşecul?!)
ci mă-ntreabă de sâmburi
copile, copile
drept moştenire
mă hotărâi, copile:
îţi las o… fructă
pe nume Psaltire
fi, dar puiuţule, întrebător
(un dar ce nu-l ia nime de la tine)
nu de-ntâietatea ou găină
ci de Cuvântul ăl Nemuritor.
11/12 Decembrie 2009,
Coşlariu.
ATÂŢI DE FRAGEZI
O steauă dublă clipea din ochi isteţi.
Pe fir de aur ni i-au luat şi dus
Tinerii; plus-minus, minus-plus
Curent de toamnă a nopţii înspre dimineţi.
Să cânţi, tu om, atât de îngereşte!
Şi vesel corul lor să nu te vrea…
Au pusă-n centru, Cipriane, pentru tine-o stea
A lor pleiadă care copleşeşte.
Plus-minus – atât de tineri – minus-plus
Curent al nopţii de toamnă înspre dimineţi
O dublă steauă sclipea din ochi isteţi
Pe conductor din aur fir i-au dus.
Cât brazii Apusenilor s-au frânt Muntenii
Unu, şi-ncă unul, şi acuma fulger doi,
Să piară reaua moarte de la noi!
A secerat atâţi de fragezi teiuşenii…
Puşi-s în stelare turnuri de ivoriu
Retraşi cu candele în loc de torţe
Junişenii chemaţi de a Proniei forţe
Coşlariu, Cistei, Teiuş,
24/25, 26, 27 Noiembrie 2009.
duminică, 29 noiembrie 2009
Maiorescu si vesnic urmasii sai
TURNUL DE FILDES, idealul al poetilor
de pretutindeni
si al ideilor estetice inalte
promovate de Titu Maiorescu
si
de urmasii sai.
miercuri, 25 noiembrie 2009
Peter Schallenberg, TEME PENTRU ACASĂ
MARNATHA. HAUSAUFGABE.
(TEME PENTRU ACASĂ)
Ne-am Peter Schallenberg-uit
Împărtăşindu-ne de-o Etică creştină.
Trei zile sufletul ne-ai doctorit
Afle-ne Domnul fără nici o vină!
Tradu-i, Părinte Mitrofane!
Să nu gândească cumva că degeaba a venit
Ci scoborând în noi varii icoane
De multe dubii ne-am mai dumerit.
Tablou din luntru spre-n afară
Când e din patimi zugrăvit
Cu totu-i numai foc şi pară
Şi chipu-apare ades schimonosit;
Tu, Padre, ne-ai venit spre împăcare
Ţi-om duce mai departe zbuciumu-ţi şi-o pace
Să potolim a lumii arşiţi şi-nsetare
Să nu mai facă rău ci bine a face.
Şi ne-a rămas de dus spiritual bagaj cu noi
De-aminte-n linişti Hausaufgabe
Apoi întâmpinând pe-aceia cu nevoi
Etern de Cer ne-om agăţa cu scoabe.
Făr-de cu capetele-n nori
La noi coboare vajnic Bunul
Cu totul să ne-mbibe-n
Treimic fiind, Exemplul, comunio în Unul.
A şaptea strofă-i ziua de odihnă
Cu Dar, fiind iubirea Dăruire totală,
În lina adiere Domnul vine să aducă tihnă
Tot celui ce crede fără de-ndoială.
Blaj, Crăciunelu de Jos, Coşlariu,
23-25 Noiembrie 2009.
luni, 23 noiembrie 2009
DEZVĂLURIRE
mai mult şi mai bine
adevăratul profil
moral şi psihologic
al scriitorului
decât
propriile sale scrieri?
joi, 19 noiembrie 2009
Ideea Binelui, în Mitul Peşterii al celui care nu a scris nimic: Socrate
...Opiniile mele însă acestea sunt, anume că în domeniul inteligibilului, mai presus de toate este ideea Binelui, că ea este anevoie de văzut, dar că, odată văzută, ea trebuie concepută ca fiind pricina pentru tot ce-i drept şi frumos; ea zămisleşte în domeniul vizibil lumina şi pe domnul acesteia, iar în domeniul inteligibilului chiar ea domneşte, producând adevăr şi intelect; şi iarăşi cred că cel ce voieşte să facă ceva cugetat în viaţa privată sau în cea publică, trebuie s-o contemple.(...)
vezi Mitul Peşterii
extras din Republica lui Platon, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986.
marți, 10 noiembrie 2009
PREDICAREA ÎNVIERII
Mereu te aştept…
(Tu-ntotdeauna ai venit!)
Întreagă truda-ncolo o îndrept
cu firav trupul şi gândul strunit
spre-a duce Evanghelia de Sus ce am primit
Că-n inimă vă am,
vă port, vă-ncurajez şi vă implor
în oarecare zi la mine-i hram
(vă-ndemn când pot şi pot
doar Tu-mi eşti spor):
primiţi Bună în inimi Vestea conaţionalilor!
Nu e un mod de-a fi comod
voit lăsându-te-ntrutotul atras
dar vei vedea că nu mai eşti schilod
odată ce cu pacea ai rămas
primind Cuvântul scoborât în glas.
Crăciunelu de Jos,
08 Noiembrie 2009,
Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil.
duminică, 8 noiembrie 2009
miercuri, 4 noiembrie 2009
NICULINĂ
M-ai atât de bine dispus
cu râsu-ţi hazliu molipsitor
să-ţi dea Dumnezeu alinare
şi cu plăcinte dospite calde m-ai servit
atât de bune cât dup-o Vinere Mare
Ţi-am spus… aşa frământătură
c-un aluat să creasc-aşa
doar mama mai făcea în vremurile-i tineri
cu un miros ce împrejurul pătrundea
doar apă mai beam în zile de Vineri
"Mărioară la tătă lumea te spui
să ştie lumea cât satul Mărioară
la făcut plăcinte ca tine alta nu-i…"
şi nici n-am mâncat aşa plăcinte ca la mama
mă pomeni acum că şi io o spui.
Zicea Mărioara Cetăraşului de mama
ce zic şi io acum de tine Niculină
aşa plăcinte bune din mâini-vă am gustat
c-aţi săturat pe postitori şi pe săraci
la urmă nu vă afle Domnul nici o vină!
Ce mi-i Cisteiu, ce mi-i Grânoasă Bucerdea,
nu vreau să le laud ci-n vremi cari ning cu zahăr vanilat
aceleaşi reţete-s peste-a Târnavei vale
poftiţi la a plăcintei gustat!
Rămâi plăcut uimit ce-ţi scoate Ceru-n cale.
Coşlariu,
29 Octombrie 2009.
ORIGINALITATEA TARISOAREI MIORITICE
“Totul a eşuat în această ţară. Asta e singura ei originalitate.”
miercuri, 28 octombrie 2009
Ludwig Steil zicea ca
luni, 26 octombrie 2009
HOTĂRÂT
Am hotărât de azi să intru-n bucurii
Cu trup şi suflet plin de binecuvântare
E timp de har în fiecare sfântă unică zi
Nimic nu e lăsat a fi la întâmplare
Atunci de ce eu/tu/noi toate fiind în Plan
Ne tot scădem în ochi-ne precum uscatul ram
Sau până când ne-om trece clipele-n van
De unde atâta conştiinţă a nonvalorii habar n-am
Sau poate ştiu, asta să fie?
Pământul e pământ şi apa apă
Sunt bune toate… puse la un loc însă se ştie
Se face-o tină ce natura ne-ngroapă
Am hotărât să iau din ploaie spălare
Altfel decât pare simţi-voi Pământul
În suflet voi pune a florii suavă cântare
A veseliei seminţe sădi-le-va bărbătos vântul
Îmi cântă floarea sufletului pacea
Zbucneşte-mi al bucuriei sprinţar izvor
Întreagă scepticia se-nfrânge harcea-parcea
Atotprezent mă năpăde-nţelepţia cu spor.
21 Octombrie 2009,
Coşlariu.
duminică, 18 octombrie 2009
DINSPRE VECHIME FERICIREA
Părintelui Traian
Fierbe omenimea
muncită cu sau fără ştire
de la ieşirea din Grădini este-i vechimea
nesaţului de fericire
Plină făr-de vină
în netrup e odihna
grădină dincol de cortină
cu tot urcuşul remarc tihna
Prieten bun recoltei făurar
pământului tu nu te-nchini
din hărnicie îţi răsar
la a trupului întunecimi lumini.
Coşlariu, Bucerdea Grânoasă.
14 Octombrie 2009,
Sf. Cuv Paraschiva.
ARMONICA
Cuminte-nfiptă în pământ
la ţară
Albă-dalbă
floricică mă uni-i cu tine
Se derulară scene roze
în prăguş de vară
O muză – mariană –
dezvăluia cortine
Erai
iubita mea de printre cărţi
Al dulce miezului
cuprins între coperţi
Strânse la un loc
pe la cotoare părţi
Cu ele fuseserăm al înţelegerii
experţi
Apoi am tot plecat
tu m-ai condus
Venind
în poartă negreşit mă aşteptai
De când înainte consimţământul
ambii am pus
Una suntem în Domnul
Adonai
Comunio
în toate şi-ntru tot
Smulgeam vâltorii un clip
senin
Ca…
strugurii-ntr-acelaşi compot
Aveam
viaţa un nobil vin
Am plecat apoi
tu iarăşi m-ai condus
Deşi de-ntors de ştire n-ai
Pe veci
rămâne vorba ce am spus
Una fiind
în Domnul
Adonai.
Bucerdea Grânoasă,
23 August 2009.
„SALCÂMILOR”, nr. 342
Copilărit-am (ce-am mai copilărit!)
pe strada ce-i dădurăm nume
„Salcâmilor” o am năşit
trăgându-şi sevele din hume
şi i-am iubit
(de mă întrebi)
comparativ? Chiar neasemuit.
Suită
(şi furnica s-a suit!)
merge-n zigzag
atât de ameţită
pe cât de tare-i floarea de salcâm
te trage-afar din conduită
aşa de albă cu parfumu-i drag.
Pe pai de ierbi
melcii suiţi
se-ndeamnă şi ei prospectând
din coarne bete orbecăind
îşi lasă urmele în obicei cuminţi
poftind salcâmi spre-nalt trudind
de esenţe momiţi uşoare scoborând.
Bucerdea Grânoasă,
în pragul verii 2009.
CENTRUL LUMII
E musai vie amintirea
Deşi nucul e mut demult
Ci-i pun aicea pomenirea
Ce-mi vine-n fiinţa una copiluţ-adult
Avea şcoala din sat un unic nuc
Prin preajma lui senini hălăduiam
Cu toţi prietenii mei ştiam de ce apuc
Centru fiind el cât lumea hoinăream
Ioane, Ionel, Neluţu, Ianoş şi Mihai
Cu tremur frunza s-apleca când chiuiam
Ştefan şi Pavel, Carol, Liviu şi Dorin
În tot felul de şotii colorate ne-ntreceam
Viaţă pe mii de iugăre tărâm de vis
Întreg hotarul ba şi cele trei cimitire
Că nici peste adormiţi nu-i pământul închis
Însufleţeam înscrisul de pe crucile lemne-n citire
Din veacul veacului copilăria
Se pripăşi la noi cu ani buni fericiţi
În centru fiind părinţii, nucul, unică frăţia
În inima adultei ortăcii stă sumedenia copiilor pitiţi.
Bucerdea Grânoasă, August, 2009.
ALES AŞ VREA
Tânăr destul, aproape copil
Bătrân să pot fi şi-nţelept
Aş vrea să fiu la un loc şi umil
Ales al cerului între pământeni drept
A bradului răşini tămâie şi verde busuioc
Defectele-mi sufletului să le dreagă
Miros simpatic de-al veşniciei joc
Să umple singuratecă-mi lumea întreagă.
Să ies din reguli şi să spun
Grăbit, sfios, cu sfântă teamă,
În Decalog trei-patru generaţii să adun:
Ostaşi vieţii. Împăratul ne cheamă!
Ales al Cerului considerat drept
Tânăr încă destul de copil
Aş vrea la un loc să fiu şi-nţelept
De-o vârstă cu umilul umil.
Coşlariu,
16 Octombrie 2009.
TOAMNA DINCOLO
Nici chiar în şoapte
nu e de admirat
boem rural
neprăfuit
din după păduri iţit
în brume, ceţi şi ploi
desprihănit tomnatic fruct
s-ar vrea el imitat.
Ce-i mai trebuincios
în astă lume cronic fremătând
scăldată-n valuri tulburi
nervoase epicentric departe
decât o oază de linişti
de a fi chiar dacă desparte
dincolo de frumos?!
…şi chiar şi de şoapte.
Coşlariu,
16 Octombrie 2009.
joi, 15 octombrie 2009
Evanghelia si crucea
”Omnia mea mecum porto” (“Toata averea mea o port cu mine”), vorba filosofului.
Eu o inteleg astfel: doar Evanghelia si Crucea...
miercuri, 14 octombrie 2009
Rasplata cauzei nobile
Intamplator v-am gasit blog-ul pe internet si vroiam sa va felicit pentru activitatea pe care o faceti.
Cu stima,
Pr. Chris Terhes
President
Romanian Greek-Catholic Association
www.greco-catolica.org
www.rogca.org
duminică, 11 octombrie 2009
FEROVIARII
Vă scriu din pensionul
unor oameni de drum.
Camera trei.
Iar oamenii-s ai drumului
de fier
atât de căliţi
încât mai nu dorm
oamenii de fier
ai drumului întins
din oţel paralel.
Coşlariu, August 20009.
vineri, 2 octombrie 2009
Se intreaba Poetul:
Prea multi sunt cei ce nu-ti dau Pace! (la Roma, la oras)
miercuri, 2 septembrie 2009
Troparul şi condacul Anului nou bisericesc, a cărui început este 1 Septembrie
Făcătorule a toată zidirea, cel ce timpurile şi anii i-ai pus întru a ta putere, binecuvântează cununa anului bunătăţii tale, Doamne, păzind în pace biserica şi cetatea ta, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, şi ne mântuieşte.
Cel ce locuieşti întru cele de sus, Hristoase Împărate, făcătorule al tuturor celor văzute şi creatorule al celor nevăzute; cel ce zilele şi nopţile, timpurile şi anii i-ai făcut: binecuvântează acum cununa anului, fereşte şi scuteşte în pace pe iubitorul de Hristos poporul nostru, toate oraşele şi satele, şi tot poporul tău, mult milostive.
duminică, 30 august 2009
DARURI
Rodeşte pământul la timpuri numite
Biserici turnuri satului două veghează
Apă de sus cerne în momente bine tocmite
Răsplata la al treilea turn ce cutează
Sfinte Dumitre mucenice mare
De înaltă ascultare învrednicit
Du rugăciunea aşterne-o-I la picioare
Domnului altar de mulţămire s-a meşteşugit
Datorind ălui al treilea turn crucifix ce cutează
Se cerne apa de sus la timpuri numite
Turnuri biserici trei satului veghează
În tot pământul e roada bine tocmită.
Bucerdea Grânoasă,
22 August 2009.