BUCERDEA GRÂNOASĂ - studiu monografic - Populaţia şi locuinţele

Populaţia şi locuinţele

Conform celor mai recente date oferite de Institutul Naţional de Statistică, Direcţia Regională de Statistică Alba, cuprinzând „rezultatele recensământului populaţiei şi al locuinţelor din Martie 2002”, populaţia stabilă totală şi defalcată după etnie a fost următoarea:
La Bucerdea Grânoasă populaţia totală numără 2235 locuitori, din care 1620 români, 580 maghiari, 35 romi. Cătunele aflătoare în hotarul satului adaugă la aceste cifre următoarele: Cornu, o populaţie totală de 21 locuitori, din care 16 români, 5 maghiari; După Pădure o populaţie totală de 25 de locuitori din care 13 români, 12 maghiari; şi Pânca, cu 19 locuitori, din care 14 români şi 5 maghiari.
După limba maternă populaţia se împarte astfel: la Bucerdea Grânoasă din totalul populaţiei de 2235 de locuitori, 1662 sunt vorbitori de limbă română şi 573 de limbă maghiară. La Cornu din 21 de locuitori 16 vorbesc limba română, iar 5 limba maghiară. După Pădure din 25 de locuitori 14 vorbesc limba română, iar 11 vorbesc limba maghiară. În Pânca din 19 locuitori 13 au limba maternă română iar 6 limba maghiară. Este de remarcat că toţi maghiarii cunosc şi limba română dar puţini dintre români cunosc câte puţin din limba maghiarilor de pe urma convieţuirii apropiate. Foarte puţini români au deprins vorbirea limbii maghiare până la a duce o conversaţie în această limbă, sunt însă mai numeroşi românii care înţeleg ceea ce vorbesc doi maghiari.
Tot în Martie 2002 populaţia stabilă a localităţii s-a recenzat după religia pe care o practică astfel: la Bucerdea Grânoasă din totalul populaţiei de 2235 locuitori, 1582 erau ortodocşi, 51 greco-catolici, reformaţi 535, baptişti 49, penticostali 17. În cătunele aparţinătoare satului situaţia constatată era: Cornu din 21 de locuitori, 15 ortodocşi, 1 greco-catolic, 5 reformaţi; După Pădure din 25 de locuitori, 12 ortodocşi, 13 reformaţi; iar în Pânca din 19 locuitori, în total, 13 ortodocşi şi 6 reformaţi. Fără religie, sau atei, nu sunt consemnaţi.
După nivelul instituţiei de învăţământ absolvite, la un total de 1945 de persoane, populaţie în vârstă de 10 ani şi peste, la Bucerdea Grânoasă, învăţământ superior de lungă durată au absolvit 15 persoane, iar de scurtă durată 16 persoane; şcoli post-liceale şi de maiştrii 8 persoane; liceal 338 persoane; şcoli profesionale şi de ucenici 396 persoane; gimnaziul 470 de persoane; şcoala primară 507 persoane; 203 persoane nu au absolvit nici o şcoală; 2 persoane nu au declarat nimic în acest sens. La hodăi situaţia populaţiei de 10 ani şi peste, din punct de vedere al studiilor absolvite era următoarea: Cornu, total populaţie 20 din care 2 cu liceul, 2 cu şcoală profesională, 1 gimnaziul, 15 ciclul primar; După Pădure, la un total de 24 astfel de persoane, 3 au liceul, 3 şcoala profesională, 7 gimnaziul, 10 ciclul primar, 1 fără nici o şcoală absolvită; iar în Pânca din 18 persoane, 4 au absolvit şcoala profesională, 4 gimnaziul, 9 şcoala primară şi 1 fără şcoală absolvită.
Tot în Martie 2002 la recensământ, împărţind populaţia în activă şi inactivă situaţia era următoarea: în Bucerdea Grânoasă la un total de 2235 persoane, activi erau 769 din care ocupată era o populaţie de 575 de persoane, iar neocupată o populaţie de 82 de persoane aflată în căutarea unui loc de muncă, iar 112 în căutarea primului loc de muncă.
Populaţia inactivă înregistrată la aceeaşi dată avea un total de 1466 persoane (aproape dublu faţă de populaţia activă) defalcată astfel: 347 elevi, 503 pensionari, 355 femei casnice, 223 întreţinuţi de alte persoane, 13 întreţinuţi de stat, precum şi 25 de alte situaţii. În cătune situaţia este următoarea:
- Cornu la o populaţie de 21 de persoane are 7 persoane active şi 14 inactive ( 8 pensionari, 5 casnice şi 1 întreţinut de alte persoane).
– Pădure, la o populaţie de 25 de persoane, 8 sunt activi şi 17 inactivi, (1 elev, 8 pensionari, 6 casnice, 1 întreţinut de alte persoane, alte situaţii 1).
– Pânca, din totalul de 19 persoane 6 sunt active, 13 inactive (7 pensionari, 5 casnice, 1 întreţinut de alte persoane)
Din totalul populaţiei active de 769 persoane, câte are Bucerdea Grânoasă, 218 lucrează în agricultură, 7 în silvicultură, 8 în producţia extractivă, 220 în industria prelucrătoare, 14 la energia electrică, termică, apă şi gaze, 23 în construcţii; 28 în comerţ, 4 în hoteluri şi restaurante, 82 în transporturi şi depozitare, 4 la poştă şi telecomunicaţii, 1 se ocupă cu tranzacţii imobiliare, 15 în administraţia publică, 7 au alte activităţi de servicii colective, iar 112 sunt şomeri, în căutarea primului loc de muncă.
Hodăienii activi, din toate cătunele aparţinătoare, lucrează în agricultură, unul singur, de După Pădure, se declară lucrând în construcţii.
După statutul profesional, din totalul populaţiei ocupate de 575 de persoane, la Bucerdea Grânoasă sunt 466 de salariaţi, 6 întreprinzători privaţi (patroni), 42 de lucrători pe cont propriu, 60 de lucrători familiali în gospodăriile proprii, o persoană fiind categorisită la alte situaţii.
Sub Corn din 7 persoane ocupate, 3 sunt salariaţi, 3 lucrători pe cont propriu, un lucrător familial.
După Pădure din 8 persoane ocupate, 4 sunt salariate, 2 lucrează pe cont propriu, două lucrează în gospodăria proprie.
În Pânca din 6 persoane ocupate, 4 sunt salariate, un lucrător pe cont propriu, un lucrător familial în gospodăria proprie.
După sectorul unde lucrează populaţia ocupată, statistica ar fi următoarea: la Bucerdea Grânoasă din totalul populaţiei ocupate 183 lucrează la stat, 279 la privat, 22 mixt, 91 în gospodărie proprie.
Sub Corn din 7 persoane ocupate, 3 lucrează la privat, 4 în gospodăria proprie.
În Pânca din 6 persoane ocupate, 4 lucrează la privat, 2 în gospodăria proprie.
La Bucerdea Grânoasă, populaţia ocupată a aşezării, după localizarea locului de muncă se împarte astfel: din totalul populaţiei ocupate de 575 persoane, 284 lucrează în aceeaşi localitate, 268 în altă localitate din judeţ, 40 în alt judeţ.
Hodăienii lucrează toţi în aceaşi localitate.
(Ne)Sinceritatea declaraţiilor la acest recensământ a viciat, cel puţin în parte veridicitatea rezultatelor. Constatăm că la populaţia activă după etnie s-au declarat aparţinând etniei rome doar 35 de persoane pe când zona unde locuiesc ei este un adevărat sătuc, întrecând ordinul zecilor. Un exemplu concret este faptul că, mai mult de 35 de romi merg în remorca, ticsită aproape numai de către ei, care îi duce la lucru cu ziua la plantaţiile de viţă de vie din împrejurimi, alte „câteva remorci” rămânând în „ţigănie” inactivi, sau activi în alte domenii ca: creşterea animalelor, lucrul cu ziua în agricultură, cărămidari, pălmaşi în construcţii. Este cu adevărat greu unora dintre ei să-şi recunoască apartenenţa etnică, muncind din greu la condiţia de a intra „în rând cu oamenii”, în cadrul etniei pe ansamblul ei, fiind anumite persoane care o coboară în ochii celorlalte naţionalităţi conlocuitoare. În fapt, oricum s-ar declara, parte a unei etnii sau alteia, fiecare nu este decât ceea ce este din naştere, oricâtă cosmetizare s-ar face.
Comparativ cu ultimul recensământ, mai spicuim din altele două precedente, în cele ce urmează.


I. RECENSĂMÂNTUL DIN 7 IANUARIE 1992
LA BUCERDEA GRÂNOASĂ
Locuinţe: 629
Camere de locuit: 1726
Suprafaţa: 23 014 mp
Nr. gospodăriilor: 588
Persoanele care alcătuiesc gospodăriile: 2198
Permanente: 594
Sezionere: 35

LOCUINŢELE (după perioada / anul în care au fost construite clădirile în care se află):
Număr total: 629
Până la 1907 – 7
1901-1914 – 8
1915-1929 – 37
1945-1960 – 161
1961-1970 – 186
1971-1975 – 75
1976-1980 – 67
1981-1985 – 38
1986 – 5
1987 – 10
1988 – 7
1989 – 3
1990 – 1
1991-1992 – 8

Situaţia cătunelor:
Cornu număr total de locuinţe – 23
Pădure număr total de locuinţe – 19
Pânca număr total de locuinţe – 28

În Bucerdea Grânoasă se înregistrau 588 de gospodării ale populaţiei şi 2198 de persoane care alcătuiau gospodăriile.
Cornu
14 gospodării cu 33 de persoane
Pădure
15 gospodării cu 42 de persoane
Pânca
9 gospodării cu 25 de persoane

După religie, în Bucerdea Grânoasă la un total de 2198 de persoane 1457 erau ortodocşi, 4 romano-catolici, 77 greco-catolici, 620 reformaţi, 27 baptişti, 13 penticostali.
La Cornu din 33 de persoane, 8 erau ortodocşi, 2 greco-catolici, 17 reformaţi, 6 baptişti.
După Pădure din 42 de locuitori 20 erau ortodocşi, 2 romano-catolici, 2 greco-catolici, 18 reformaţi.
În Pânca din 25 de persoane, 14 erau ortodocşi, 6 romano-catolici, 4 reformaţi şi un baptist.
Populaţia (Activă / Inactivă)
Activă – total 775 – ocupată 708
– neocupată 67 – în căutarea unui loc de muncă, 30
– în căutarea primului loc de muncă, 37
Inactivă – total 1423 – elevi / studenţi, 366
– pensionari, 351
– casnice, 335
– întreţinute de alte persoane, 280
– altă situaţie, 81


II. RECENSĂMÂNTUL DIN 5 IANUARIE 1977 (publicat în 1978)
În Bucerdea Grânoasă la acea dată se înregistra o populaţie totală de 2208 persoane (ambe sexe)
– masculin, 1121
– feminin, 1087
Cornu, total populaţie 87, din care:
– masculin, 49
– feminin, 38
Pădure, total populaţie 72, din care:
– masculin, 37
– feminin, 35
Pânca, total populaţie 93, din care:
– masculin, 45
– feminin 48
Populaţia pe ramuri ale Economiei Naţionale
La Bucerdea Grânoasă dintr-un total al populaţiei de 2208, din care activi erau 1114, 206 lucrau în industrie, 26 în construcţii, 716 în agricultură, 18 în circulaţia mărfurilor, 19 în învăţământ, 195 în alte ramuri.
În Cornu, la o populaţie de 87 de persoane din care activi erau 60, 2 lucrau în industrie şi 58 în agricultură.
La Pădure, din totalul populaţiei de 72 de persoane, din care 35 erau active, 7 lucrau în industrie, 27 în agricultură şi 1 în alte ramuri.
În Pânca, din totalul populaţiei de 93 de persoane, activi erau 60, 2 lucrau în industrie, 1 în construcţii, 56 în agricultură, 1 în circulaţia mărfurilor.
Populaţia inactivă (în întreţinerea persoanelor active):
Bucerdea Grânoasă – 1064;
Cornu – 27;
Pădure – 37;
Pânca – 33.
Un punct de vârf în ceea ce priveşte numărul populaţiei se pare că s-a atins grafic în anul 1947 când locuitori totali, înregistraţi de recensământul din 29 iunie, au fost în număr de 2652, însumând aici locuitorii Bucerzii Grânoase şi ai cătunelor aparţinătoare. Întorcându-ne la ultima analiză oficială, care indică doar 2300 de locuitori (martie 2005), diferenţa în timp este evident negativă. Tot comparativ, totalul populaţiei (localitatea Bucerdea Grânoasă cu cătunele Cornu, Pânca şi Pădure) în anul 1992 a fost de 2298 persoane, iar în anul 1977 de 2460 locuitori.
Pe ultimii 13 ani, dintre ultimele două recensăminte, diferenţa este aproape insensibilă, în favoarea unei creşteri numerice a populaţiei, înregistrând totuşi un spor, chiar dacă numai de 2 persoane.
În timpul scrierii acestor rânduri, multă forţă de muncă, îndeosebi tânără, este plecată din sat prin întreaga Europă, cu contracte de muncă pe durată limitată, în ţări ca: Spania, Italia, Portugalia, Germania, unde, cu hărnicia lor îşi consolidează veniturile, întorcându-se apoi acasă.

Construcţia de locuinţe

La construcţia caselor solul din preajma satului oferă o argilă de calitate, care în amestec cu apă, şi „frământate” bine, apoi puse în forme, uscate la soare (nearse), aşezate în cuptoare în care se face foc cu lemne timp de o zi şi o noapte, rezultă o cărămidă bine arsă, rezistentă şi de cea mai bună calitate. Pământul galben lipicios, amestecat bine în apă este folosit la zidit ca mortar cu bune rezultate. Piatra de calcar, gata arsă, transformată în var bulgări este adusă de mocanii din Munţii Apuseni şi stinsă local, în gropi săpate în pământ, prin adăugare de apă. După hidratare, varul în amestec cu nisipul de cea mai bună calitate, adus de apa Târnavelor cu dărnicie şi cu îndestulare, la care se adaugă apă, se foloseşte ca mortar la tencuieli. Pietrişul, chiar sortat calitativ şi din punct de vedere al mărimii granulaţiei, se aduce de la râul Mureş. Cimentul se găseşte din abundenţă, Ardealul fiind principalul furnizor al ţării prin cele trei fabrici de lianţi ale sale de la Deva, Rupea şi Turda. Materialul lemnos de esenţă răşinoasă necesar construcţiilor se aduce gata fasonat – grinzi, caferi, scânduri, leţe – din Munţii Apuseni, fiind coborât în zilele numite (miercurea şi joia) la târgurile din Teiuş şi Blaj, şi chiar cu căruţele mocăneşti, cele cu coviltir boltit şi cai trăgaci fiind adus până la poarta cumpărătorului. Ţigla, se făcea odinioară şi la Blaj, acum procurându-se opţional de la Teiuş sau Târnăveni. Satul a fost şi este binecuvântat cu meşteri şcoliţi sau cu meseria „furată”, din tată-n fiu, sau din bătrâni, care fiind meseriaşi compleţi înalţă casă după casă, conform proiectului, de la temelie la acoperiş fără a se plafona doar la o specializare. Recunoaşterea complexităţii cunoştinţelor în domeniul construcţiilor, ei fiind zidari, fierari-betonişti, tâmplari, dulgheri, faianţari, şi nu numai, îi face foarte solicitaţi în întreaga zonă.

Mihai C. Szilagy