BUCERDEA GRÂNOASĂ - studiu monografic - Prezenţa ASTRA

Bucerdea Grânoasă şi ASTRA

În „Transilvania”, revista ASTREI, nr. 4, iulie-august 1910, la pagina 212 găsim pe Oarga Gavrilă, agricultor din Bucerdea, membru ordinar al Despărţământului ASTRA Blaj. În prezent Asociaţiunea ASTRA a venit mai aproape prin înfiinţarea cercului cultural „Ioan Maiorescu” la Bucerdea Grânoasă.
În documentarul apărut la editura ASTRA, Blaj 2005, realizat de către distinsa preşedintă a Despărţământului „Timotei Cipariu” Blaj, doamna Silvia Pop, intitulat „Timotei Cipariu contemporanul nostru”, sau „Repere culturale astriste – 2005”, printre satele de frunte din regiune cu cercuri culturale întocmite conform statutelor Asociaţiunii Transilvănene pentru Literatura şi Cultura Poporului Român, aflăm la paginile 65-68 următoarele: Cercul Cultural ASTRA „Ioan Maiorescu” Bucerdea Grânoasă, preşedinte Mihai C. Szilagy.
Membrii:
1. ALDEA ANGELA – bibliotecar
2. ALDEA IOAN
3. BĂRBULEŢ VASILE – profesor; director şcoală
4. BUBUR LENUŢA – primar
5. BUBUR NICOLETA – tehnician
6. DULĂU ALINA MARIA – profesor
7. DULĂU DAN GHEORGHE – preot; vicepreşedinte
8. FLOREA MONICA – învăţătoare; secretar
9. GAZSI ANA ELI – învăţătoare
10. LUDUŞAN LIVIU – învăţător; pensionar
11. MONDOC ILIE – viceprimar
12. NAGY CAROLINA
13. NEAGOE SABIN
14. PĂRĂU GHEORGHE – patron sponsor
15. PĂRĂU MONICA
16. PESCAR IONEL
17. PESCAR VICTORIA
18. RAD MIHAI – instructor dansuri
19. RAD TEODOR – instructor dansuri
20. SÂRBU ANIŢA – profesoară, director şcoală
21. SÂRBU VASILE – referent cultural
22. SZILAGYI MIHAELA
23. SZILAGY MONICA
24. SZILAGYI ŞTEFAN
25. VOICU EMIL – profesor, pensionar
Cercul a luat fiinţă la 23 ianuarie 2005, fiind prezenţi autorităţii locale, profesori, părinţi elevi şi delegaţi din conducerea Despărţământului. S-au înscris 18 membrii care au fost validaţi în adunarea de constituire a cercului. S-a ales comitetul de conducere. În continuare sunt prezentate proiectele pe anul 2005 cu activităţi specifice lunare.
Cercul ASTRA „Ioan Maiorescu” Bucerdea Grânoasă”

De ce ASTRA la Bucerdea Grânoasă?
(fragmente de discurs la întemeierea cercului)
Acolo unde este limbă, literatură, cultură română, obiceiuri şi datini populare strămoşeşti, o istorie a locului atât de bogată, oameni vrednici urmaşi ai mulţimii eroilor ale căror oseminte îngraşă sfânt pământul ţării şi al Europei, acolo nu se poate să nu fie ASTRA – cea care ne uneşte întru cinstea şi păstrarea vii şi nealterate a toate câte le moştenim din generaţie în generaţie, devenită în timp ea însăşi tradiţie a conservării, perpetuării şi propăşirii spiritualităţii româneşti.
La Bucerdea Grânoasă, o puternică comunitate umană a reacţionat la toate marile evenimente istorice, aprinzând pe hartă în dreptul său flacăra credinţei în Dumnezeu, a speranţei de mai bine şi a iubirii vetrei străbune, învingându-şi spaimele la care era supusă de către mai marii vremurilor: supliciile pe scaunul de fier înroşit în foc, frângerea pe roată, spânzurarea sau moartea împroşcată prin gura tunurilor special aduse, toate acestea făcând parte din tehnicile de intimidare, dure, dar care nu au putut opri imboldul simţămintelor naturale. De unde până unde spaimă la poporul pentru care chiar trecerea de la viaţă la moarte este privită drept fireasca întoarcere a ţărânei la ţărână. Nu la fel de uşor privită ca trecătoarea viaţă fizică, este viaţa sufletului, care se cultivă atent spre nemurirea sa, moştenire din credinţa dacilor, a căror aşezare în Apulon-ul antic (Piatra Craivii, Munţii Trascăului) făcea parte integrantă din orizontul vizibil şi comunicativ al strămoşilor de pe meleagurile actualei Bucerzi, ale căror urme materiale şi spirituale ni se transmit din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre.
De unde seva ce poartă continuitatea creşterii marii comunităţi rurale care este Bucerdea Grânoasă?
„Dulcea limbă de pe Târnave”, „sufletul locului”, „paşii poetului”, „binecuvântarea divină”, „abundenţa grânelor”, „însoritele vii”, „ocrotitoarele dealuri”, „cultul strămoşilor”, „cinstirea eroilor”, „apa cristalină”, „pământul mănos”, „umbroasa pădure”, „amintirile copilăriei”, „aerul înmiresmat”, „iubirea aproapelui”, „ospitalitatea recunoscută”, toate acestea şi multe altele fac creşterea satului, timp în care, dureros dar din păcate realmente, alte aşezări declină şi chiar se sting părăsite.
Ziua Eroilor este la Bucerdea prilej de cinstire şi de nemurire în sufletele noastre a celor ce mai presus de sine şi-au dat viaţa pe altarele Patriei. Comemorarea are loc la monumentul frumos ridicat de ASTRA în chiar centrul localităţii în fruntea procesiunii fiind părintele paroh, cu oficialii monumentului şi cu participarea cadrelor didactice, a elevilor şi a cetăţenilor.
Are Bucerdea şi tradiţii folclorice, muzică şi joc popular prin harnicul şi atentul în acest sens „tetea” Mihai Rad, care le perpetuează prin fiii săi Mihai şi Teodor, aceştia la rândul lor crescând generaţii şi generaţii de dansatori, făcând reuşita nenumăratelor spectacole mai mult sau mai puţin folclorice. Şi ei sunt membrii ASTRA. Cinste lor şi semănătorului pasiunii lor. Astfel de oameni ne ţin legătura cu Columna Traiană, cu vechile tradiţii, cu strămoşii, cu lucruri şi stări de spirit sfinte nouă. Ne promitem noi înşine antrenarea tineretului, mult mai susţinută, cultural-artistic, tehnico-ştiinţific, sportiv, şi nu numai, atât şcolar cât şi extraşcolar, prin multitudinea manifestărilor care ne stau la dispoziţie. Odată înfiinţată biblioteca sătească, proiect depus de subsemnatul şi discutat în Consiliul Local comunal, puternic sprijinit de factorii de cultură zonali, va deveni un loc de întâlnire, pregătire şi perfecţionare a tinerelor speranţe care vor reprezenta satul în lume.
Din discursurile fructuase avute cu părintele paroh Dan Dulău, s-a desprins clar voinţa ca, la centenarul bisericii din localitate, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, să se organizeze o întâlnire gen „Fiii satului” – bucuria şi mândria întoarcerii la origini a celor ce-şi respectă rădăcinile, care le asigură viguroasa verticalitate; eveniment preconizat într-o adunare populară de către subsemnatul în primăvara anului 2004, şi reafirmat într-un cadru solemn în ziua Anului Nou 2005 de către părintele paroh în chiar Sfânta Biserică care va fi la ceas aniversar în anul 2007.
Anul 2005, debutează sub auspiciile ASTREI, la Blaj, în 15 ianuarie, aniversând pe Mihai Eminescu, continuând cu o Şezătoare literară, în cadrul lunii Eminescu care s-a ţinut la Bucerdea Grânoasă, în 23 ianuarie, continuând şi iarăşi continuând, fiind totdeauna şi un nou început.
Multe ne sunt proiectele de viitor, vrednici oameni lucrând şi gândind la ele. Avem nevoie să ne întărim rândurile cu noi forţe ale binelui, frumosului şi utilului cu oameni practici dar şi teoreticieni, cu oricine ne poate ajuta. Cine crede că nu poate sau nu vrea să ne ajute, măcar să nu ne încurce.
Binecuvântarea divină să bucure satul şi oamenii săi, care neuitând credinţa şi recunoştinţa datorate, vor închide fericitul cerc.

Preşedintele Cercului ASTRA „Ioan Maiorescu” Bucerdea Grânoasă,
Mihai C. Szilagy,
23 Ianuarie 2005

Ştirea referitoare la constituirea cercului ASTRA s-a publicat în ziarul „Unirea”, nr.4416, de Marţi 25 Ianuarie 2005, p.4.


Fotografia cu membrii cercului cultural ASTRA la data înfiinţării

Asociaţiunea culturală ASTRA, a ridicat la Bucerdea Grânoasă un monument eroilor satului care au luptat pentru apărarea pământului strămoşesc în primul război mondial(1914-1918).
Iată, spre veşnica lor pomenire, înşiruirea numelor aşa cum este ea dăltuită în chiar piatra neuitării, pe cele patru laturi ale monumentului:

Vasiu Vasile Moga Vasile
Moşneag Vasile Moşneag Nicolae
Soporan Teodor Moga Nicolae
Trif Petru Moga Samoilă
-------------- Mihu Ironim
Barna Nicolae Mihu Nicolae
Beldean Ironim Mezei Ştefan
Beldean Gheorghe Moşneag Gheorghe
Barta Gheorghe Nicoară Ironim
Boitor Ioan Oarga Ion
Bolgar Gheorghe Oarga Gheorghe
Bolgar Ştefan Ocnean Mihail
Bogdan Ioan Ocnean Simion
Câmpean Vasile Preaţa Ioan
Monoran Rusalin Poanta Titu
Covacs Kalman Poanta Gheorghe
Costea Teodor Bolog Ştefan
Coleşe Mihail Poanta Ştefan
Coleşe Ion Poanta Ioan
Cisteian Petru Pintea Ioan
Coleşe Simion Preaţa Ioan
Coleşe Isidor Răzăilă Aron
Dobra Teodor Sârb Ioan
Fântână Ironim Sârb Nicolae
Fekete Ştefan Sârb Simion
Gazsi Andreiu Strejan Vasile
Hebian Teodor Szas Ioan
Hebian Aurel Sârb Gheorghe
Hebian Nicolae Sipos Stefan
Jigman Mihail Sipos Mihai
Kömives Andreiu Sipos Ioan
Maier Ioan Soporan Gheorghe
Maier Zenovie Szilaghi Gheorghe
Mărginean Ironim Szechei Mihai
Husar Ioan Szechei Stefan
Morar Ioan Szechei Ioan
Maier Nicolae Tompi Vasile
Maier Ioan Voicu Ştefan
Marian Vasile Ioica Mihai
Moga Ironim Raica Alexandru


Câţi dintre noi oare nu regăsim nume dragi nouă, nume de eroi înrudiţi cu noi, eroi înrudiţi prin chiar sângele vărsat pentru viitorime, de noi reprezentată astăzi? Străbunicul meu pe linie maternă Coleşe Ion, mă umple de mândrie, alăturat celor căzuţi ca şi el în aceeaşi cauză. Cinste lor!

Mihai C. Szilagy