luni, 7 ianuarie 2008

BUCERDEA GRÂNOASĂ - studiu monografic - Pricesne

Pricesne cântate în Bucerdea Grânoasă

Culese prin grija cântăreţei bisericeşti Pintea Maria, la 10 aprilie 2005, de către Mihai C. Szilagy


AM VENIT LA TINE DOAMNE


Am venit la Tine Doamne
Am bătut la uşa Ta
Să-ţi spun totul ce mă doare,
Să-ţi spun suferinţa grea.

Oriunde mă duc în lume
Doamne pe acest pământ
Nu găsesc o mângâiere
Numai în locaşul sfânt.

Lângă Crucea Ta Isuse
Lângă Sfântul Tău Altar
Lacrimile încep să-mi curgă
Doamne-mi plâng al meu amar.

Doamne multe se întâmplă
Aici jos pe acest pământ
Nu se înţeleg mamă cu fiică
Şi vezi fraţii duşmănind.

Nu vreau Doamne avuţie
Nu vreau bani, nu vreau averi
La uşa Ta când eu voi bate
Să-mi dai numai mângâieri.

Luminează-mi a mea minte
Mie şi acelora
Care vin la a Ta uşă
Şi-ţi spun suferinţa grea.

Doamne câte mi-ai dat mie
Eu le las pe acest pământ
Gol am venit şi gol m-oi duce
Plin de dureri şi suferind.


UNDE DOAMNE SĂ MĂ DUC?


Unde să mă duc eu Doamne,
Când sunt singur părăsit
Şi când inima mea varsă
Plânsul cel mai chinuit?

Unde Doamne, unde Doamne să apuc?
N-am la cine, n-am la cine să mă duc
Numai Ţie, numai Ţie Domnul meu
Pot să-ţi spun necazul greu.

Unde pot să aflu milă
Şi dreptate şi alin
Când nu-i nimeni să-mi asculte
Greul inimii suspin?

Unde-mi pot găsi iertare
Când toţi calcă viaţa mea
Cine altul, decât Tine,
Mă mai poate ajuta?

Unde să mă duc când toate,
Uşile m-i se închid,
Şi când chiar cel mai de-aproape
E mai rece ca un zid?


STRĂIN AM FOST

Străin am fost odată
Străin şi alungat
N-aveam nici fraţi, nici tată
Nici mamă-nduioşată
Să mângâie vreodată
Obrazu-nlăcrimat.

Dar te-am aflat pe Tine
Isuse preaiubit
În jale şi-n suspine
La toţi le-a fost ruşine
Să vină lângă mine,
Tu singur ai venit.

Necazurile toate
La Tine m-au adus
De-atunci îmi eşti de toate
Şi milă şi dreptate
Şi mama mea şi frate
De toate scump Isus.

Rămân deci până la moarte
Sub crucea Ta supus
Bucăţi de m-ar împarte
Pe drumuri să mă poarte
Tot nu mă vor desparte
De Tine scump Isus.


CÂT DE PĂRĂSIT EŞTI DOAMNE !


Cât de părăsit eşti Doamne
În Preasfântul Tău Altar,
Unde Tu aştepţi pe oameni
Ca să Te oferi în dar.

Când şi când, doar câte unu,
Se apropie de Altar
De-ţi înalţă o rugăciune
Şi te lasă singur iar.

Tu singur plângi şi azi Cristoase,
La miez de noapte în Ghetsimani,
Îţi plâng afară ucenici,
Înconjurat eşti de duşmani.

Pătrunsu-ţ-au în casă furii,
Şi-au profanat , şi-au pustiit,
Şi mulţi creştini , de-ai Tăi Isuse,
De mult cu dânşii s-au unit.

Ţi-e plin de neghină ogorul,
Şi grâul este aruncat şi smuls,
Şi mulţi dintre ai Tăi Cristoase,
De nepăsare s-au pătruns.

Umplut-au mărăcinii via,
Ogorul tot ţi-i pustiit,
Şi mulţi dintre ai Tăi Cristoase,
De somn adânc au amorţit.

Îs oile pierdute toate
Pe multe şi pe rele căi,
Pătruns-au lupii între ele
Şi dorm adânc păstorii Tăi.

De-ar fii să vii acuma Doamne,
Nu-n miez de noapte, ci-n amiaz,
Din câţi ai pus Tu să vegheze,
Nu ştiu de-om fi vreo unul treaz.


ROAGĂ-TE ŞI CREDE

R . Roagă-te şi crede
Cel ce toate vede
Nu te va lăsa!

Când te afli-n valuri grele,
Nu cârti, şi nu uita,
Cel ce-a liniştit furtuna,
Ştie de-ncercarea ta.

Când îţi mor fiinţe scumpe,
Nu te pierde, nu uita,
Cel ce morţii înviază
Ştie de durerea ta.

Când îţi vezi pierduţi copii,
Crede încă, nu uita,
Cel ce pe pierduţi îi află,
Ştie rugăciunea ta.

Când te afli-n vremi de lipsă,
Ai nădejde, nu uita,
Cel ce pâinea înmulţeşte,
Ştie îngrijorarea ta.

Când te afli în durere,
Nalţă capul, nu uita,
Dumnezeu cel viu şi tare
Va grăbi scăparea ta.


DEZLEAGĂ PREACURATĂ MAICĂ

Preasfântă Maică şi Fecioară
Nădejdea sufletului meu
Tu eşti a mea mijlocitoare
La milostivul Dumnezeu.

De n-ar avea în ceruri lumea
Rudenii de pe pământ
Atunci ar fi pustie viaţa
Asemenea unui mormânt.

De nu erai tu primăvară
A veacului înţelenit
Ar fi rămas de-a pururi iarnă,
Şi soarele n-ar fi zâmbit.

De n-ai fi revărsat tu zori
Peste pământul adormit
Atuncea umbra cea de moarte,
Ar fi rămas fără sfârşit.

Iar astăzi Preacurată Maică ,
Când toţi ne-am abătut la rău,
De nu te vei ruga fierbinte,
Ne părăseşte Fiul tău.

Trimite semn de pocăinţă
Norodului nedumerit,
Şi adu iară la credinţă
Pe sufletul cel rătăcit.

Dezleagă Preacurată Maică
Cătuşele celor robiţi,
Şi dăruieşte-le răbdare
Creştinilor năpăstuiţi.

Trimite semn de pocăinţa
Peste pământul adormit ,
Şi adu iară la credinţă
Pe sufletul cel rătăcit..



O , PĂRINTE AL MÂNGÂIERII


O, Părinte al mângâierii
Vezi-mă din cerul sfânt
Că în braţele durerii,
Şi-n suspine mă frământ.

Întinde-ţi mâna Ta prea dulce,
Spre al vieţii mele chin,
Mâna care poate aduce
Suferinţelor alin.

Şi pogoară-n suflet iară,
Pacea mângâierii azi,
Când mi-i inima amară,
Şi-mi curg lacrimi pe obraz.

Nopţi şi zile strig Părinte
Şi te chem mereu plângând,
Căci de Tine, în dor fierbinte,
Însetat sunt şi flămând.

Dă-mi putere şi răbdare,
Până când mă vei scăpa,
Ca-n durerea mea cea mare,
Să nu leapăd voia Ta.

O, Părinte al mângâierii,
Vezi suspinul meu când gem,
Că din braţele durerii,
Azi cu duh zdrobit Te chem.


PRIETEN BUN


Un prieten bun pe calea vieţii,
Mi-ai fost Isuse Prea Iubit,
Din clipa când, de bietul suflet,
M-i te-ai lăsat să fi găsit.

R: Prieten bun, prieten bun
Fi binecuvântat,
Isuse, prieten bun.

În suferinţa grea şi lungă,
Când toţi s-au dus şi m-au lăsat,
Tu ai rămas mereu cu mine,
Prieten bun şi adevărat.

În nopţile de-ndureare,
Când faţa-n lacrimi mi-o scăldam,
O, numai mâna Ta cea bună,
Că mi le şterge o simţeam.

Ajută-mi să-ţi rămân aproape,
Cu suflet recunoscător,
Nedespărţitul meu prieten,
Şi scumpul meu Mântuitor..


NU-I NIMENI MAI DATOR CA MINE


Nu-i nimeni mai dator ca mine,
Isus Mântuitorul meu,
Căci nimeni altul de la Tine,
N-a mai primit atât cât eu.

R: Mie Tu mi-ai dat
Har aşa bogat,
Deci îţi sunt dator
Sfânt Mântuitor!

Din cât ţi-am fost dator, nici Ţie,
Stăpâne Sfânt şi Preacurat,
N-a trebuit să ierţi cât mie,
Eu cel mai mult ţi-am datorat.

Şi totuşi , Doamne,atât cât mie,
La nimeni altul n-ai adus,
O , ce datornic pe vecie,
Ţi-s eu,Isuse Cel Preasfânt.


VORBEA ISUS DE PE COLINĂ

Vorbea Isus de pe colină,
Poporului ce sta pe jos,
Cu faţa plină de lumină,
Vorbea Isus de pe colină,
Cu glasul rar, adânc, duios.

În lume, ura-i ca o stâncă,
Răpeşte inima oricui,
Te lasă-n noaptea ei adâncă,
Să fi ca stânca , mai adâncă,
Şi să nu faci rău nimănui!

Acum duşmani bătuţi de soartă,
La uşa ta se vor opri;
Tu lasă ura la o parte,
Duşmanul e bătut de soartă,
Tu, dă-i ce poţi, dar nu-l goni!

Dacă un duşman în haine sparte,
La uşa ta va aştepta,
Tu lasă ura la o parte,
Duşmanul nu-i în haine sparte,
Tu dăruie-i cămaşa ta.

Dacă duşmanii cei de moarte,
Vor face-n urma ta sobor,
Tu lasă ura la o parte,
Şi chiar duşmanilor de moarte,
Întinde mâna iubitor!


TE VĂD ISUSE CA PRIN VIS

Te văd Isuse ca prin vis
Cu zâmbetul pe faţă stins
Te văd în gloata de popor
Vestind viaţa tuturor.

Te văd bolnavi cum vindecai
Şi pe leproşi îi curăţai
Iar pe săraci îi mângâiai
Pe toţi îi binecuvântai.

Şi te văd la stâlp legat
Şi văd călăii cum te bat
Văd capul tău însângerat
Şi spinii cum te-au înţepat.

Şi te mai văd Isuse drag
La judecata lui Pilat,
Cum mâinile şi le-au spălat
Căci te-au găsit nevinovat.

Afară striga poporul
Vrem la moarte trădătorul!
Dar iară a strigat Pilat:
Eu l-am găsit nevinovat!


MĂ DUC LA GOLGOTA


Mă duc la Golgota, s-aud ce vorbeşte,
Să-l văd pe Domnul meu cum moare pe cruce,
Ce mare durere pe El la apăsat!
El strigă, Părinte,pentru ce m-ai lăsat!

El nu se răzbună; L-aud cum s-a rugat:
Părinte iartă-le, căci ei nu ştiu ce fac!
Cum Maica sa plânge, mângâindu-o zice:
Vezi Maică Fiul Tău! Păzeşte-o Ioane!

Iar pe acel tâlhar, aşa îl mângâie:
Încă astăzi, în Rai vei fi tu cu Mine.
Setos sunt! El strigă. Durerile sunt mari.
Domnul nostru cel sfânt pe cruce-ntre tâlhari.

Plecând capul zice: Toate sfârşitu-s-au!
Părinte-n mâna Ta, sufletul meu ţi-l dau.


LĂSAŢI COPIII


Lăsaţi copiii
Să vină la Mine,
Şi nu-i opriţi

Că a unora ca acestora
Este împărăţia cerurilor.

Amin, Amin zic vouă,
Că nimenea nu va intra
Întru împărăţia Tatălui,
De nu va fi ca şi copiii.

Lăsaţi copiii
Să vină la Mine,
Şi nu-i opriţi.


ÎN FIECARE ZI

În fiecare dimineaţă, în fiecare dimineaţă,
Când cerul râde luminos,
În fiecare zi din viaţă, în fiecare zi din viaţă,
Sunt fericit că sunt al lui Cristos.
Sunt fericit, sunt fericit,
Sunt fericit că sunt al lui Cristos.

În fiecare zi senină, în fiecare zi senină,
Când mii de flori aduc prinos,
Mi-e inima de doruri plină,
Mi-e inima de doruri plină,
Sunt fericit că sunt al lui Cristos.
Sunt fericit, sunt fericit,
Sunt fericit că sunt al lui Cristos.

În fiecare clipă sfântă, în fiecare clipă sfântă,
Plutind pe valul luminos,
Întregul dor spre EL se-avântă,
Întregul dor spre EL se-avântă,
Sunt fericit că sunt al lui Cristos.
Sunt fericit, sunt fericit,
Sunt fericit că sunt al lui Cristos.

Chiar dacă anii vieţii zboară,
Chiar dacă anii vieţii zboară,
Şi-un cer senin de-a pururi nu-i,
Cu Domnul meu e o primăvară,
Cu Domnul meu e o primăvară,
Sunt fericit că sunt al lui Cristos.
Sunt fericit, sunt fericit,
Sunt fericit că sunt mereu al Lui.


ADORMIREA MAICII DOMNULUI


Arhanghelul cel mai sfânt
A venit pe-acest pământ.
L-a trimes cerescul Tată
Către Maica Preacurată.

R: Doamne miluieşte,
Doamne miluieşte,
Doamne miluieşte.

Negreşit să-i dea de ştire
Despre sfânta-i Adormire,
Maica mult s-a bucurat
La Golgota a plecat.

Acolo unde Isus
Viaţa pentru noi şi-a pus,
Maica Sfântă s-a rugat
Pentru-al lumii greu păcat.

Miluind pe cei sărmani,
S-a întors în Ghetsimani,
S-a spălat şi s-a gătit
Şi pe pat s-a odihnit.

De la margini, o Apostoli,
La Ghetsimani v-adunaţi,
Şi-al meu trup, zice Fecioara,
Cu cântări mi-l îngropaţi.

Fiul meu iubit mă cheamă
Azi la Tine-n cerul sfânt,
Vă las Binecuvântarea
Şi mă-nalţ la cerul sfânt.

Sus şi jos se întocmeşte
Sărbătoare-n jurul meu,
Şi cu cinste mă primeşte,
Fiul meu şi Dumnezeu.

Credincioşii se adună
Formând cete creştineşti,
Pe pământ şi-n cer răsună
Armonii dumnezeieşti.

O, primeşte dar, Curată
Umilitele-mi cereri,
Şi la noi cu milă cată,
În necaz şi la dureri.

Iar noi drept recunoştinţă,
Îţi cinstim icoana Ta,
Totdeauna cu credinţă
Adormirea-ţi vom cânta.


ISUSE, ISUSE PRIMEŞTE-MĂ


ISUSE, ISUSE primeşte-mă la Tine
Că eu vin din dureri şi suspine.
La Tine, la Tine Isuse eu voi veni
Pe braţul Tău mă voi odihni.

Isuse, Isuse pieptul tău fă-l căpătâi
Şi cu mâna ta să mă mângâi.
La Tine, la Tine Isuse eu voi veni
Pe braţul Tău mă voi odihni.

Iartă-mă, iartă-mă Isuse al meu iubit
Iartă-mă, că eu mult ţi-am greşit.
La Tine, laTine Isuse eu voi veni
Pe braţul Tău mă voi odihni.

Vino dar încrezător, scumpul meu Mântuitor,
Să-mi legi rănile care mă dor.
La Tine,la Tine Isuse eu voi veni
Pe braţul Tău mă voi odihni.

Slavă şi mărire, Ţie o Isuse
Că Tu-mi dai bucurii nespuse.
La Tine, la Tine Isuse eu voi veni
Pe braţul Tău mă voi odihni.


SĂ FACI , O ISUSE


Să faci, o Isuse, din inima mea
O harfă divină să cânţi Tu din ea,
În corzile sfinte să sune mai lin,
Acordul iubirii, măreţ şi senin.

Să faci, o Isuse, din inima mea
Cădelniţă sfântă, să ardă în ea
Tămâia iubirii, cu focul ceresc,
Ca pururi prin lume, cu ea să trăiesc.

Să faci, o Isuse, din inima mea
Epistolă vie să scri Tu în ea,
Cuvântul iubirii, plăcut şi duios,
Să-ndemne pe oricine, spre cerul frumos.

Să faci, o Isuse, din inima mea,
Biserică sfântă, să stai Tu în ea,,
Podoaba iubirii, cu duhul ei blând,
Să fie frumoasă oriunde, oricând.

Să fie Isuse şi inima mea,
Să fie într-una ca inima Ta,
Izvor de iubire, de milă, de har,
Mereu tot mai plină, pe al jertfei Altar.


TAINICA GRĂDINĂ

Era odată o tainică grădină
În care Domnul se ducea plângând,
Şi faţa Lui cea plină de lumină
Era-ntristată până la mormânt.

De multe ori căzut-a El pe faţă,
Şi se ruga cu lacrimi de nespus,
Să treacă Tatăl să nu-i dea paharul,
Paharul suferinţei lui Isus.

O, Ghetsimani, grădina suferinţei,
În tine Domnul plânge cu amar,
Şi el se-mbracă-n haina umilinţei
Şi-şi pregăteşte drumul spre calvar.

O, Ghetsimani, grădină neuitată,
Tu ai văzut durerea lui Isus,
Şi Iuda cum L-a sărutat odată,
Pe Domnul strălucitor de sus.

O, Ghetsimani, aş vrea să fiu în tine,
Să văd şi locul unde Domnu-a plâns,
Să plâng şi eu, cu lacrimi şi suspine,
Să plâng, căci Domnul pentru mine a plâns.

ISUS

Isuse, gingaşă chemare
A celor care te iubesc,
Isuse zi de sărbătoare,
Cu care mereu mă-nveselesc.

Isuse, mir de bucurie
A celor care Te slăvesc,
Isuse izvor de apă vie,
Cu apa Ta mă răcoresc.

Isuse, haina mea frumoasă,
Cu care mă îmbrac la sărbători,
Isuse, umbra răcoroasă
Ce m-ai umbrit de atâtea ori.

Isuse, somnul meu cu pace
Din nopţi cu lună şi cu stele,
Isuse, mâna ce desface
Păcate şi blesteme grele.

Isuse, mâna ce alină
Pe cei aflaţi în suferinţă,
Isuse, rază de lumină,
Te rog din suflet,
dă-mi credinţă!

AMIN DOAMNE !

6 comentarii:

  1. DUMNEZEU SA TE BINECUVINTEZE!Dumnezeu v-a dat o mare binecuvintare:intelepciunea.ma bucur ca existati,ma bucur ca am avut onoarea sa pot sa-mi dau si eu parerea cu privire la acest site.Dumnezeu sa va tina in aceasta lucrare inca multi ani de aici incolo
    DOAMNE AJUTA!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc pentru versurile de suflet mangaietoare!

    RăspundețiȘtergere
  3. MULTUMIM!!!!!!! MULTA SANATATE! DOAMNE AJUTA

    RăspundețiȘtergere
  4. bunicul meu s`a dus...joi s`a stins...si cei 3 frati ai lui, i`au cantat la capatai isuse,isuse-primeste-ma la tine...a fost cel mai frumos moment, dar fara bunicu nu va mai fi la fel niciodata :((

    RăspundețiȘtergere
  5. Nepoate!
    zice Bunicul,
    eu sunt in inima ta mereu!
    in sufletul tau, cat timp tu existi pe fata pamantului asta!
    Aminteste-ti de mine!
    Aminteste-ti de noi!
    Simti Prezenta?!
    Sa te rogi mult, pentru sufletelul tau si, nu uita, pentru sufletul meu.
    Pace tie!

    RăspundețiȘtergere
  6. Nu ati putea sa puneti pe note cantarea "Unde sa ma duc eu Doamne" ?

    RăspundețiȘtergere