BUCERDEA GRÂNOASĂ - studiu monografic - Glosar dialectal

.................

A.
ai = ani;
ai = usturoi;

B.
baieră = şnur, sfoară;
băltăţână = pământ care ţine apa;
blid = farfurie;
blidar = dulap deschis pentru vase, farfurii;
boltă = magazin;
bute = vas de lemn, mai mare decât ciubărul, cu doage legate prin cercuri (metalice), în care se pune varza la murat, se strâng şi zdrobesc strugurii, se fermentează fructele din care se fierbe rachiul, etc.

C.
cantă, cânceu = recipient cu care se cară vin, apă, din care apoi se toarnă în pahare sau căni mai mici;
cătană(maghiar) = soldat, militar;
căuaci, căuăcie = fierar, fierărie;
căldare = recipient cu gura largă, din aramă de obicei, cu o capacitate de câteva găleţi, folosit la stână, în care se fierbe zerul obţinându-se urda, sau de capacitate mai mică în care se fierbe mămăliga. În căldarea de aramă, prevăzută cu capac etanş, se fierbe ţuica.
cârpător = placă din lemn, special fasonată, pentru tăierea cărnii, zarzavaturilor,etc.
chiparcă, chipăruşcă, chişcăcioasă = ardei iute;
chiept = piept;
chert = pierdut;
cherdut = pierdut;
chimniţă = pivniţă;
chisăliţă = borş;
chieptar, chieptăruţ = pieptar, primul din piele de miel, oaie, al doilea din lână toarsă şi împletită de mână;
chiper = piper;
chindeu(maghiar) = prosop;
coşarcă = coş, împletitură din lemn de curpen, folosită la căratul porumbului, la administrarea de furaje şi aşternut animalelor, etc.
cioareci = pantaloni, de regulă din postav, strânşi pe picior, făcuţi în casă pentru portul ţărănesc;
cipcă(maghiar) = dantelă împletită manual;
ceteră = vioară;
conie = bucătărie de vară;
cotroneaţă = coteţ pentru păsări de curte;
crumpene = cartofi;
cleoambă = creangă;
ciuhă = sperietoare din cârpe pusă în câmp şi în grădini pentru a îndepărta păsările producătoare de pagube în culturile agricole, plantaţii de vii şi livezi;
cupă = recipient, vas, unitate de măsură pentru lichide cu capacitate de un litru;
curechi = varză;

D.
desagi = două traiste purtate pe acelaşi umăr, legate între ele printr-o baieră, atârnând una pe piept alta pe spate, sau pe spatele animalelor de povară;
drod (german) = sârmă;
dog = placă din lemn pe care se răstoarnă mămăliga pe masă, sau pentru tăierea tăiţeilor;
deţ = măsură cu o capacitate de 100 mililitri, pentru măsurarea băuturilor alcoolice spirtoase;
dârg = sculă de lemn pentru scos jarul din cuptorul de pâine;
delniţă = bucată de pământ dată în folosinţă agricolă;

E.

F.
fele(maghiar) = măsură a lichidelor egală cu 500 de mililitri;
feldeţ = măsură de 50 de mililitri,sau jumătatea unui deţ;
fedeu(maghiar) = capac pentru oala de bucătărie;
făgădău(maghiar) = cârciumă;
fierie = măsură a lichidelor echivalentă cu 10 litri;
firez(maghiar) = fierăstrău;
feldără(maghiar) = unitate de măsură pentru cereale boabe, cartofi, fasole boabe, etc.

G.
gârlici = intrarea, coborârea în pivniţă pe trepte de lemn sau piatră;

H.
huiţ = leagăn;
haioş = aluat pentru prăjituri, cu untură de porc ca ingredient;
horă = joc specific ţărănesc;

I.
iugăr = unitate de măsură a suprafeţei de teren agricol egală cu 58 de ari;
iescăle = iesle;

J.
junere = ginere;
jireadă = claie de fân sau paie depozitate pentru iarnă;
jipi = mănunchiuri de tulei de porumb, legate la un loc toamna, folosite în hrana rumegătoarelor peste iarnă;
jinars = vinars, rachiu, ţuică;
jin = vin;
jintiţă = preparat proaspăt din prelucrarea laptelui de oaie;

K.

L.
laibăr(german) = haină de stofă, uneori căptuşită, de purtat iarna;
ler = cuptorul sobei de gătit;
lepedeu(maghiar) = covor din lână ţesut la război, sau lucrat manual în casă;
lictar (maghiar) = dulceaţă fiartă din prune;

M.
mèré = merge;
măsăriţă = faţă de masă din pânză;
mestecător = lemn special făcut pentru mestecat mămăliga;
meal = argilă galben vineţie;
mătăuz = buchet (mănunchi) de busuioc folosit în slujbele religioase, la botezat;
mocani = moţi; locuitori ai Munţilor Apuseni;
morcoji = morcovi;
modolane = caise;
musai (maghiar) = trebuie; obligatoriu;

N.

nană = mătuşă; soră mai mare; persoană mai vârstincă de sex femeiesc;
nap = sfeclă furajeră; sfeclă de zahăr;
nădragi (maghiar) = pantaloni lungi bărbăteşti;
năduşală = zăpuşeală, căldură mare;
năframă = basma ţărănească;
năfrămuţă = batistă;
negură = ceaţă deasă;

O.
oghiele = învelitori ale picioarelor din stofă sau pâslă cu care se înfăşoară picioarele, în loc de ciorapi, folosite cu precădere în cizme;
oborog (maghiar) = supliment nutritiv în hrana rumegătoarelor (oferit pe lângă hrana obişnuită – fân, tulei);

P.
pari = araci puşi la fasole, vie, roşii;
pită = pâine;
porculean = grămadă de fân uscat;
ploaptăn = sobă din cărămidă cu plită pentru gătit şi cuptor de copt;
potică (maghiar) = farmacie; drogherie;
preşuri = covoare ţesute în casă din resturi textile;
privată = W.C.
porodici (maghiar) = roşii, tomate;
porc schinos = arici;
pup = plăcintă din aluat dospit de pâine umplut opţional cu brânză, urdă, varză, mere, cartofi etc.
pod = balcon din lemn suspendat deasupra pronaosului din biserici, destinat tineretului credincios;
picioică = cartof;

R.
râză = cârpă;
rânză (maghiar) = stomac;
rât = loc de coasă pe şes;
rogojină = împletitură din faţa intrării în case pentru şters pe picioare;

S.
străjac = sac mare din pânză de cânepă umplut cu otavă, paie sau pănuşe/foi de cucuruz – salteaua străbunilor noştri)
scoverzi = plăcinte;
său = grăsime de oaie;
sucală = unealtă de depănat aţa pe bobină;
sarcină = legătură de lemn de foc cărată pe spate;
scăunenci = scaun mic de lemn;
sfetăr = pulover cu mâneci;
sfetăruţ = haină fără mâneci; vestă;
straiţă = săculete rustic din lână ţesută la război, legat la „gură” cu un şnur care se trece peste umăr, unde se poartă; traistă;
streche = tăun;

Ş.
şerpar = chimir; curea lată de piele;
ştergar = prosop ţesut în casă;
şteand = recipient (putină) pentru depozitarea brânzei (telemea)
ştrimfi (german) = ciorapi;
şoadă = ciudată;
şogor (maghiar) = cumnat;

T.
tulei = plantele de porumb;
târnaţ = pridvor din lemn în faţa intrării în casă;
tindă = cameră a caselor de la ţară, cu rol de bucătărie, sufragerie şi hol în care se intră din târnaţ sau direct din curte;
troian = dig de pământ peste un pârâu;
tiricar = mălai înmuiat cu apă;
tânjală = rudişte de lemn;
tătăişe = cumnată;
tete = frate mai mare;
tuci = material din fontă din care se fac oale; ceaune de pus pe foc;

Ţ.
ţâdulă = chitanţă;
ţeghe = ţeavă; bobine din lemn de soc pe care
se deapănă aţa;

U.
ulcică = cană mică de băut;

V.
vălău = troacă mare de adăpat animalele;

Z.
a zghera = a striga tare;
zghilţ = ştreang;
zbalţ = legatul şiretului cu „fluture”;
zăbreauă = uşă mai mică practicată în peretele grajdului de vite prin care se hrănesc animalele sau se evacuează gunoiul;
...................................
Mihai C. Szilagy