BUCERDEA GRÂNOASĂ - studiu monografic - La momentul 1848

Din „Istoria Transilvaniei”


În „Părţi alese din Istoria Transilvaniei pe două sute de ani din urmă”, volumul II, autor, George Bariţ, ediţia a II-a, îngrijită de academician Ştefan Pascu şi profesor dr. Florin Salvan, apărută la Braşov, în anul 1994, la paginile 175-176, se arată măsurile luate pentru oprirea adunărilor de la Blaj de la sfârşitul lunii Aprilie 1848, premergătoare şi pregătitoare adunării celei mari din 15 Mai (stil nou) 1848. Astfel, s-a detaşat o companie de infanterie din fortăreaţa de la Alba Iulia în vecinătatea Blajului, la Bucerdea, iar în 29 Aprilie un escadron de dragoni [călăreţi] şi mai aproape, în comuna Sâncel.
Mai aflăm, la pagina 420, din raportul lui Axente Sever care spune: „...am şi scris colonelului Losenau care se afla cu o brigadă în Bucerdea, raportându-i despre toate acestea şi l-am rugat pentru un ajutor militar, atât din cauza pericolului în care mă aflam de a fi tăiat de către vreo cavalerie a rebelilor, cât şi pentru ca eu să fiu în stare de a merge la Aiud spre a da oamenilor mei ajutor. În cazul contrar să ne permită a ne retrage la Blaj. Domnul colonel îi răspunse că el nu se mai poate lipsi de nici un soldat şi că eu să rămâi în Ciumbrud (sat în judeţul Alba), iar în caz când aş fi ameninţat de către vreo trupă mai mare, cu care eu nu m-aş putea măsura, să mă retrag la el în Bucerdea. După miezul nopţii Aiudul se vedea în flăcări din toate părţile şi tribunii mei îmi făcură cunoscut că ei nu mai sunt în stare de a înfrâna înfricoşatul element... Oraşul aprins în noaptea de 9 ianuarie a ars până în 11 Ianuarie 1849.”
În 13 Ianuarie Bem ajunsese cu oastea sa şi cu 18 tunuri la Mureş Oşorhei (Târgu Mureş) unde credea el că Puchner îl va fi aşteptând cu toată puterea sa militară, ca la un punct strategic din cele mai însemnate în această ţară. Nu s-a mai întâmplat aşa, ci chiar şi bătrânul Auguss, comandantul fortăreţei ieşind de acolo în 11 Ianuarie a apucat spre Alba Iulia. Puchner convins acum şi mai mult că el are să-şi concentreze trupele sale pe tot mai aproape spre Sibiu, a chemat pe Ghedeon de la Braşov, cum şi pe Losenau mai încoace şi a ocupat deocamdată linia râurilor Târnava Mare şi Târnava Mică de la punctul unde acestea împreunate se varsă în Mureş până sus la Sighişoara sau ca să numim şi comunele, de la Mihalţ şi Bucerdea, la Blaj, de acolo la Jidvei (nemţeşte Seyden), la Sămărtin, la Săuca (ungureşte Szökefalva), Galfalău, Bozieş, apoi la Mediaş pe Târnava Mare în sus... La Blaj, şi pe linia aproape paralelă Mureşului erau dislocate cetele de lăncieri şi vânători ale lui Ioan Axente Sever...”
La pagina 485, aflăm că în lunile Mai şi Aprilie 1849, la Bucerdea au fost omorâţi 11 bărbaţi, care fac parte dintr-o listă de 4834 victime, neînarmate, ale teroriştilor. „Pomelnicul” a fost publicat în „Transilvania”, nr. 19 şi 20 din 1870 şi nr. 4 până la 13 din 1871.

Mihai C. Szilagy