duminică, 28 martie 2010

Ion Mărgineanu consideră că

existenţa alternează între două coordonate:

credinţa şi moartea.


„De un capăt al cuvântului trage viaţa

îmbrăcată în Semnul Crucii,

de celălalt moartea – umbra cuvântului. “





http://www.adevarul.ro/locale/alba_iulia/Proza_scurta_-Piciorul_neimblanzit-sub_semnatura_scriitorului_Ion_Margineanu_0_156584482.html

CRITICE

Deosebirile de vederi dintre critici sunt normale
şi ele nu trebuie considerate ca incorecte,
respectiv, corecte,
ci doar ca variaţiuni pe aceeaşi temă.

Ceea ce toate ne spun,
fie şi într-o manieră indirectă,
este, în primul rând,
faptul că nu există un singur fel de a citi bine




http://www.adevarul.ro/nicolae_manolescu_-_comentarii/Cum_citim_un_roman_7_232846715.html

vineri, 26 martie 2010

La multi ani, Maia Rizescu!



în spatele sufletului


"Doamne, dă-ne binecuvantare să acceptăm fără tulburare lucrurile care nu se pot schimba, dă-ne curaj să schimbăm lucrurile pe care trebuie să le schimbăm, şi dă-ne înţelepciunea ca să le deosebim pe unele de altele"

Reinhold Niebuhr


în spatele

sufletului tău

sunt dureri

de nuferi albi

ascunse-n tăceri

de veşnicii

iubiri

răstignite-n ploi

şi sfâşieri

nopţi cu umbre

de mister

coborâte-n rugăciuni

în spatele

sufletului tău

travaliul speranţei

te naşte iar

cu propiile-ţi palme

smulgându-te

din neant


Maia Rizescu



Transilvania in primul rand transilvanenilor


...Din punct de vedere juridic Transilvania este parte a Romaniei si nu vad cum s-ar putea schimba acest lucru.

Din punct de vedere moral... Transilvania apartine probabil in primul rand transilvanenilor indiferent de origine
căci si ungurii si romanii, si sasii si svabii si ostezenii si ucrainenii au îngropat acolo generatii întregi de moşi si de strămoşi...






http://ro.wikipedia.org/wiki/Discu%C5%A3ie_Utilizator:Venator/arhiva1

joi, 25 martie 2010

Ar trebui să auzim ...


DĂ, Doamne, Pacea Ta nouă!


Să trăim noi în linişte
şi în liniştirea Ta
să ne bucurăm
de tot
ce ar trebui să auzim
în chip real
căci celui ce ştie să asculte,
se grăieşte în chip minunat
dar cu totul negrăit...

Prieteniei noastre

Dă, Doamne, Pacea Ta nouă!

Să trăim noi în linişte
şi în liniştirea ta
să ne bucurăm
de tot ce ar trebui să auzim negrăit...

BUNAVESTIRE


Curajul vine de la Dumnezeu.

Suntem slabi şi nimic fără Dumnezeu.

Dar cu Dumnezeu suntem o forţă.

Nu putem trăi convertirea interioară dacă nu avem umilinţă.

Dumnezeu este împlinirea tuturor dorinţelor noastre.

FIE MIE DUPĂ CUVÂNTUL TĂU!

miercuri, 24 martie 2010

PENTRU UN NOU DICTIONAR AL CREATORILOR DIN ALBA


FIŞA PERSONALĂ

  1. PRENUME, INIŢIALA TATĂLUI, NUME, pseudonim, în vârstă de …… de ani;
  2. Data naşterii:……; Locul naşterii………, Judeţul Alba;
  3. Studii
  4. Studii superioare
  5. Profesia de bază
  6. Profesia actuală
  7. Locul sau locurile de muncă
  8. Domeniul specific al activităţii cultural-artistice în care s-a afirmat/se afirmă
  9. Anul începerii/debutul activităţii cultural-artistice şi contextul descoperirii vocaţiei
  10. De la cine a învăţat (mentorul spiritual)?
  11. Pe cine a învăţat?
  12. Momente semnificative în evoluţia artistică
  13. Participări la manifestări şi competiţii de gen
  14. Colaborări interne şi internaţionale
  15. Premii, diplome, titluri, distincţii
  16. Referinţe critice consemnate în diferite publicaţii (ziare, reviste, albume, dicţionare etc.)
  17. Opere publicate sau în manuscris
  18. Fotografii originale: (4/6 tip bust), alte fotografii sau imagini reprezentative din activitatea persoanei (9/12)
  19. Fotografii ale cărţilor şi lucrărilor persoanei (foaia de titlu, fotografii ale tablourilor sau altor lucrări artistice)
  20. Menţiuni speciale (alte aspecte ale activităţii persoanei)
  21. Numele persoanei care a completat fişa
  22. Termen de depunere a fişelor: până în 30 Mai 2010 Membrii echipei de proiect vor pune la dispoziţia responsabililor zonali modelul fişei de mai sus. La fişă pot fi ataşate foi suplimentare pe care se vor trece răspunsurile, respectându-se numărul de ordine al întrebării. Puteţi ataşa copii ale lucrărilor vechi.


Semnătura persoanei chestionate


Data-------------------------



Toate fişele, însoţite de paginile suplimentare şi copia pe CD sau dischetă, se depun la prof. Silvia Pop – sediul ASTRA, str. Tudor Vladimirescu, nr. 64, tel. 0258 711484, 0741 091627, e-mail astrablaj_silviapop@yahoo.com



NIMENI NU-I MAI PRESUS DE LEGE!


LEII SAR,

VULPIILE SE STRECOARĂ
ŞI....
BOII AŞTEAPTĂ,

CU REFERIRE LA ,,NIMENI NU-I MAI PRESUS DE LEGE!''

marți, 23 martie 2010

Judecata de Apoi



Iată, “Judecata vine!”
Lângă strălucitul Tron.
Norul de martori revine.
“Domnul judecă în Sion”.
Judecata va fi dreaptă
Dar, surprinzător!!!...
Laudele pământeşti
Aici, acum, dispar!
Stau în faţă acuzaţii
Milioane mici şi mari.
Se înfioară Împăraţii
Între hoţi şi-între tâlhari!

Primul suflet vine-n faţă.
A trăit în nepăsare
Şi-a murit nemântuit.
De Domnul este-ntrebat:
- Tu cât ai trăit în viaţă
“Cuvânt” de ce n-ai primit ?
- Eu?...dar... aveam avere multă
N-aveam vreme de gândit!
Şi-a chemat Judecătorul
În primul nostru proces:
- Avraam, ce-aveai în lume
Când din lume te-am ales?
- Doamne, mii de robi şi roabe
Turme, greu de numărat!
Saci de aur şi podoabe
Şi veşminte de Împărat.
- Şi-ai putut primi Cuvântul
Tu, bogatule Avraam?
- O!!!...dar, de-ar fi fost...
Al meu, întreg pământul
Sufletu-mi, tot Ţie-ţi dăruiam!

Se rosteşte acum sentinţa
Vine altu acuzat:
- Tu de ce-ai respins credinţa?
- Doamne, eu... eram bolnav în pat!
Şi din norul cel de martori
Vine unul din norod:
- Cât erai tu de bolnav?
Întrebă îndată Domnul
Pe îndureratul Iov.
- Împărate!!!... niciodată
Ceasu-acela n-oi uita.
Mă aflam atunci pe cruce
Parcă lângă crucea Ta!
Dar de credinţa cea dreaptă
Doamne, nu m-am lepădat!

Domnul judecă pe altul
- Tu de ce-ai respins credinţa?
- Doamne… atunci pe la noi
Doar doi, trei ţineau credinţa!
La un semn apare-alt martor
Cu păr alb în alb veşmânt:
- Spune tu, cu tine alături
Câţi credeau pe acest pământ?
- Doamne, când vesteam potopul
Răspund martorii cu greu
Nimeni nu urma credinţa
Nimeni Doamne… decât eu!

Iată, acum de astă dată
Urmează o acuzată:
- Tu, de ce nu mai primit?...
- Doamne!!!... eu aveam atâta
De cusut şi de îngrijit!!!...
Domnul cheamă pe Iudita:
- Pe câţi oare îngrijeai
Doar doi, trei?...
- O!... nu Stăpâne!...
- Şi pe noi…ba şi pe noi!
Se auziră multe glasuri
Strigătele din norod.

Vine altă acuzată:
- Tu, o Doamne Preaslăvite!
Tu ştii... eu... eram frumoasă!
Şi… învinsă la ispite!!!...
- Spune! strigă Salvatorul
Tu Maria din Magdal
Cum erai?
- Eram frumoasă!!!…
Şi pluteam pe al vieţii val.
Sufletul, era în lanţuri
Tare prins şi ferecat
Dar eu am venit la Tine
Şi Tu toate-ai sfărâmat.

Un alt acuzat primeşte
Fioroasă întrebare:
- Tu, Duminica munceai
Şi la slujbă nu veneai?...
- Doamne!... nu mă lăsa-n jale
Eu stăteam departe-n cale!...
- Domnul face un semn spre gloata
Juriul marelui examen
Şi se vede-un car deodată
Şi din car coboară un famen:
- Tu spre Templul Meu de unde
Te porneai când te chemam?...
- Eu?... Din Africa Stăpâne!...
Din Etiopia veneam…

Se rosteste scurt “sentinţa”.
Este adus alt acuzat:
- Doamne, Tu… chemai prostimea
Eu eram un Magistrat!!!...
Domnul iar alege-un martor
Unul singur e deajuns:
- Luca, ce-ai fost tu în lume?
- Doctor!... martorul a spus.

Domnul judecă-nainte
Vine-un Prinţ de mare neam
- Tu, de ce-ai respins credinţa?
- Eram Rege… nu puteam!
Şi ca martor, i-a ascultă:
- Tu Estera cea frumoasă!
Când cu drag urmai credinţa
Ce erai?
- Împărăteasă!!!...

Vine altul la întrebare
E un acuzat cu vază
Care cere-o amânare:
- Vreau un avocat de seamă!
Dau oricât să fie adus!
- Prea târziu!!!... răspunde Domnul
Până acuma să-ţi fi pus!

Domnul judecă-nainte
Vine altul acuzat:
- Doamne, eu… eram prea tânăr
Când din lume m-ai luat!...
- Ieremio!... zice Domnul
- Da!... răspunde el umil
- Cum erai când Ţi-am spus “vino?”
- Eram Doamne… un copil!

Şi în rând cu Ieremia
Vine din norul cel Sfânt
Iosif cel frumos şi tânăr
De ispite neînfrânt.
Samuiel cel din pruncie
Domnului s-a închinat
Iosua din ţara Sfântă
Cea promisă, ce-a intrat
David cu praştia-n mână
Un copil cu păr bălai
Şi cei trei ce-au stat în flăcări
În cuptoru-nfierbântat.

Vine Ioan Botezătorul
Ce pe Domnul îl priveste
Şi copiii care-n Templu
Cu osanale-L primeşte!
Vine apostolul iubirii
Tinerelul înţelept
Ce şi-a sprijinit la cină
Capul pe Cerescul-Piept
Vin cei tineri ca o rouă
Cu podoabe Sfinte-n zări
Vin cântând cântare nouă
Cu glasuri ca de viori.

Acuzaţii pleacă fruntea
Şi se-ntorc înlăcrimând
Domnul judecă-nainte
Sufletele rând pe rând.

Iar tu, cel ce crezi în Cruce
Încă n-ai apărător?!!!...
Crezi tu, că la Judecată
Vei sta tot nepăsător?!!!...
Nu umbla urmând în viaţă
Din păcat în alt păcat
Că la ultima sentinţă
Nu există avocat!...



http://sufletbun.ning.com/profiles/blogs/judecata-de-apoi

luni, 22 martie 2010

Nu ţin neapărat la Cătărescu

DAR...

„Condiţiile în care s-a făcut literatură în ultimul deceniu în România au fost - şi sunt mai departe - atât de vitrege, încât e de mirare că s-au mai scris cărţi",

a mai spus Mircea Cărtărescu, referindu-se la plusurile şi la minusurile literaturii române de după anul 2000.

"E uimitor să vezi câţi critici trăiesc în lumi paralele, fără nici o legătură cu literatura română actuală sau cu literatura în general."

PĂCATELE LOR!

sâmbătă, 20 martie 2010

INTRÂNDUL ÎN VIAŢĂ



Pe urma albei nopţi mi-s îndrumat

Al morii drum ′nainte-nspre Oiejdea să îl ţin

S-o iau peste hotar spre-al veşniciei sat

Trecând canalul pe o punte ce în cale-mi vin


În zi numită de odihnă şi de preamărire

Vom încerca un salt la Cer de pe pământ

A Capelei împlini-vom arhiereasca sfinţire

Prefigura-vom pacea de dincolo de vânt


Ne-ncredinţăm cu toţi că-n Viaţă va trece

Viul anotimp gătit mai-mai să izbucnească

Din miez de mare post Martie patrusprezece

Duminicala Înviere odihna strămoşească.


Duminica a IV-a din Marele Post,

a Sfântului Ioan Scărarul,

14 Martie 2010,

Coşlariu-Oiejdea.


joi, 18 martie 2010

Legea Darului

Legea cea dintai este legea firii sau legea constiintei.
Prin aceasta lege a mustrat Dumnezeu pe Cain, cand a omorat pe fratele sau Abel.
A doua lege care sta in fata noastra vesnic, cum arata Sfantul Grigorie de Nissa si care, ca o trambita din inaltul cerului rasuna pururea si ne arata pe Dumnezeu, este legea zidirii.
A treia lege este Legea scrisa, data de Dumnezeu lui Moise pe Muntele Sinai, adica cele zece porunci si tot Vechiul Testament, dupa care va fi judecat poporul ales, adica evreii.
A patra si ultima lege este Legea Darului, Legea Desavarsirii, Legea dragostei lui Iisus Hristos, adica Sfanta Evanghelie. Dupa aceasta lege dumnezeiasca vor fi judecati toti crestinii, botezati in numele Preasfintei Treimi.


(Parintele Cleopa)

sâmbătă, 13 martie 2010

Poetul Ion Margineanu, viziuni

Poate că doar felul nostru de a sculpta în cuvânt rămâne cadoul intim al fiecăruia ce ajunge sau nu la Dumnezeu.

Poeţi şi preoţi, gânditori şi sculptori, nu sunt altceva decât rădăcinile acestei sculpturi, şi dacă-s îmbrăcate în adevăr au şansa unei străluciri aparte dincolo de ispite, al neîncrederii în tine însuţi, a pierderii fericirii.

Felul nostru de a sculpta în cuvânt este ceea ce rămâne: casa noastră - acel miros sfânt de bucurie şi jertfă, în care moartea nu poate face pui, în care răsună un cor mirabil şi noi îl reverberăm dorinţele:

"Doamne,
vreau să Te urmez
în toate
până la moarte
şi viaţă veşnică".

CONTEMPLATIVĂ PĂCII




Cum zboară timpul nici nu mă mai mir

Nici inima nu se mai vaieră amar

Plătit-a pân` mai ieri atâta bir

Cât aurul a şapte vieţi de aurar


Neglijaţi ai trecerii casnici inocenţi

Ne mai fiind de ieri de azi nişte copii

Spinoşi ne sunt frumoşii trandafiri fervenţi

Lăudători taciţi ai anilor zglobii


Cocoş nebun înaltu-ţi cânt

Nici miezul nu-i încă al nopţii

Când prin nelinişti sus pe vânt

Tu speri vreo tulburare să obţii


Dar şi-a adus aminte de noi Domnul

Ba chiar şi-atunci când L-am uitat

Tot limpede cu pace cuprinde-ne somnul…

Vreodată… râvna înmulţind-o ruga am plusat.


Sâmbătă, 13 Martie 2010,

Bucerdea Grânoasă.


RĂDĂCINI






Dată din butuc cu totul neîntâmplător aci
De aur cu-aceiaşi boabă dulcie
Aprins-o-au deunăzi dacii
Autohtona viţă de vie


Din muritoare toate Opera rămâne
Se cerne înaltu-n sanctuare
Nu piere Paradisul, a Daciei grâne,
Doar omul dispare din neascultare


Am refuzat să muşc atunci din cela măr
Roşu din brişcă cerebral l-am împărţit
În porţii bune rele făr
În gust am apucat Edenul şi l-am retrăit.


Bucerdea Grânoasă,
8 Martie 2010.

EXISTENTA LUI DUMNEZEU

"Un bărbat a mers la frizer să se tundă. În timp ce frizerul îl tundea pe client, cei doi au început o conversaţie interesantă despre diverse subiecte. În cele din urmă au ajuns să vorbească despre Dumnezeu, iar frizerul a spus:”Nu cred că Dumnezeu există.”
“De ce spui asta?” a întrebat clientul.
“Trebuie doar să ieşi pe stradă si să vezi că Dumnezeu nu există. Spune-mi, dacă Dumnezeu ar exista, ar mai fi atâţia oameni bolnavi? Ar mai fi copii abandonaţi? Dacă Dumnezeu ar exista, n-ar mai fi suferinţă şi durere. Nu-mi pot imagina cum ar fi să iubeşti un Dumnezeu care permite să se întâmple asemenea lucruri.”
Clientul s-a gândit pentru un moment dar nu a răspuns, pentru că nu voia să înceapă o discuţie în contradictoriu. În scurt timp, frizerul a terminat de tuns şi clientul a plecat mai departe. Imediat ce a ieşit din frizerie a văzut însă pe stradă un om neîngrijit, cu părul lung şi murdar. Părea un om sărman.

Clientul s-a întors la frizer şi i-a spus: ”Ştii ceva? Frizerii nu există!”
“Cum poţi spune asta?” a întrebat frizerul nedumerit.
“Eu sunt aici şi sunt un frizer. Şi tocmai te-am aranjat!”
“Nu e aşa!” a spus clientul. “Frizerii nu există pentru că dacă ar exista nu ar mai fi oameni cu păr lung şi neîngrijit, ca omul de afară.”
“Dar frizerii există! Ceea ce se întâmplă e că oamenii nu vin la mine.”
“Exact!” a spus clientul plin de încântare.”Asta e ideea! Şi Dumnezeu există!

Ceea ce se întâmplă este că oamenii nu merg la El şi nu Îl caută. De aceea există atâta durere şi suferinţă în lume.”

de Octavian Paler

vineri, 12 martie 2010

Pentru sufletele voastre!


Pace si bine, lumina, bucurie, puritate si iubire pentru sufletele voastre!

Iti doresc sa te trezesti cu Dumnezeu in gand iar bunatatea Lui sa-ti indulceasca buzele si inima… Iti doresc sa petreci cu El fiecare zi, iar intelepciunea Lui sa stapaneasca deciziile tale… Iti doresc sa stai sub ocrotirea Lui pt ca nimic din ce e lumesc si firesc sa nu te murdareasca… Iti doresc sa traiesti Cuvantul lui Dumnezeu pentru a ii aduce Lui slava si glorie… Iti doresc sa-L cunosti mereu tot mai mult pentru a fi binecuvantat… Iti doresc sa pastrezi pacea Lui pentru ca somnul tau sa fie linistit… Iti doresc sa fii inundat de iubirea Lui pentru ca nimic egoist, rece sau intunecat sa nu mai existe in tine… Iti doresc sa urci cu El pe muntii inalti ai credintei si sa respiri aerul Lui curat. O noapte binecuvantata de Domnul.

by Giuliano

Milostivirea lui Dumnezeu



În octombrie 2006, Papa Benedict al XVI-lea încheia o serie de cateheze despre cei doisprezece Apostoli vorbind despre Iuda Iscarioteanul. Nu putem şti de ce l-a trădat Iuda pe Isus, după ce Acesta l-a primit în cercul prietenilor Săi apropiaţi, a spus Papa. El l-a comparat pe Iuda cu Petru, care de asemenea l-a trădat pe Isus. După căderea sa, Petru s-a pocăit şi a găsit iertare şi har. Şi Iuda s-a pocăit, dar părerea lui de rău a degenerat în disperare şi a devenit auto-distrugere. Este o invitaţie la a ne aminti mereu ceea ce Sfântul Benedict spunea la sfârşitul capitolului al V-lea al Regulii sale: “Nu vă îndoiţi niciodată de milostivirea lui Dumnezeu”.

Gândiţi-vă frecvent la aceste cuvinte. Milostivirea lui Dumnezeu este cea care ne permite să sperăm că fiecare om se va mântui, inclusiv noi. Cu toţii am adus cult pe altarul unor zei falşi la un moment dat în viaţă – unii poate chiar ani întregi. Nici noi, preoţii, nu suntem o excepţie. Mi-a trebuit aproape o viaţă întreagă să înţeleg că cele mai profunde dorinţe ale inimii pot să fie satisfăcute doar de Dumnezeu – şi mă apropii de încheierea celui de-al optulea deceniu al vieţii mele. “Deşi suntem păcătoşi”, spunem în Rugăciunea Euharistică, “ne încredem în milostivirea şi iubirea Ta. Primeşte-ne nu pentru vrednicia noastră, ci din belşugul milei Tale.” Rugaţi-vă pentru cei care au plecat din această viaţă. Rugaţi-vă şi amintiţi-vă cuvintele Episcopului bătrân spuse Sfintei Monica, mama Sfântului Augustin, când aceasta era îndurerată de modul în care strălucitul ei fiu îşi irosea viaţa, aducând cult la temple ale zeilor: “Fiul atâtor lacrimi nu poate să piară”.

Autor: pr. John Jay Hughes
Traducere: Radu Capan
Sursa: Crisis Magazine, aprilie 2007

http://lumea.catholica.ro/2007/04/cand-cineva-drag-moare-in-pacat/

MAGISTERIALE

Sfântul nostru Părinte Papa Benedict al XVI-lea spunea:

Biserica
trebuie să fie deschisă lăuntric

(Dumnezeu şi lumea).


Iadul


Catehismul afirmă că dacă un păcat de moarte “nu este răscumpărat de căinţă şi de iertarea lui Dumnezeu, el produce excluderea din Împărăţia lui Cristos şi moartea veşnică a iadului, deoarece libertatea noastră are puterea de a face alegeri definitive fără întoarcere. Totuşi, dacă putem aprecia că un act este în sine o greşeală gravă, trebuie să încredinţăm judecata asupra persoanelor dreptăţii şi îndurării lui Dumnezeu” (nr. 1861). Ultima frază este importantă: ne interzice să afirmăm cu convingere că o anumită persoană ar fi în iad.

Dar cum poate un Dumnezeu iubitor şi milostiv să condamne pe cineva la pedeapsa veşnică a iadului? Adevărul este că Dumnezeu nu condamnă pe nimeni la iad. Catehismul spune că iadul este o opţiune personală. A muri în păcat de moarte fără a te pocăi şi a accepta iubirea milostivă a lui Dumnezeu înseamnă a rămâne separat de El pentru totdeauna, din alegerea noastră liberă. Această stare de definitivă auto-excludere de la comuniunea cu Dumnezeu şi cu fericiţii este numită “iad”.

joi, 11 martie 2010

CULTURA

Horaţiu şi Cicero
spuneau despre cultură
că este un efort colectiv de educaţie,
de formare spirituală
şi cultivare a calităţilor sufletului.

Ce îţi doreşti?


Ai eşuat de multe ori în viaţă, cu toate că nu-ţi aduci aminte.

Ai căzut prima dată când ai încercat să umbli.
Aproape te-ai înecat prima dată când ai încercat să înoţi.
Nu-ţi face griji de eşec.
Fă-ţi griji de şansele pe care le ratezi dacă eşuezi să încerci.
Când stabileşti ceea ce îţi doreşti iei cea mai importantă decizie a vieţii tale.
Nu călători prin viaţă fără să ai un ţel.
Trebuie să ştii ceea ce îţi doreşti pentru a putea obţine.
Dumnezeu va ajuta pe cel credincios al lui!





















by Giuliano

sâmbătă, 6 martie 2010

MĂ CÂNT

Cuprinse-s toate-n dans primăvăratec
Ca la un semn obrazu-mi e atins d-un cânt
Ca focul ce se repede sălbatec
La trestia ce unduieşte-n vânt

Atât de ameţitor se-nvârte luna
Tot câte una s-o-ndesat în ani
A ei vechime rătăcind a piert-o buna
Printre mulţimea lor, mulţi şi sărmani.

Imbold să mă cânt de mine străin
Îmi vine adesea să îi readuc pe ai noştri în viers
Cu slovele odată şi lacrimi îmi vin
De amintirea-n biserici obrazul mi-i şters

E cântul la strană mult mai cald şi senin
Îs năpădit de-a sfinţilor priceperi mature
Mă-mbată genealogia cât o vadră de vin
Năucitoare-ncrengătura-i cu pletele sure

…Andrei, Alexandru, Istina şi Ana,
Alexandru şi Anica, Ioan, Nicolae,
Sofia, Andrei, Alexandru,
Ştefan şi Melintie…
Odihniţi întru Domnul, Dumnezeu vă învie!


Coşlariu, Crăciunelu de Jos,
06 Martie 2010,
Sâmbăta a III-a din Postul Mare,
Pomenirea celor adormiţi.

LA ADIO, interpretare LUCIAN BORCEA, BLAJ

vineri, 5 martie 2010

Revista MOD, Câştigătorii concursului nostru de poezie



Pagina din Revista MOD rezervată fetelor din Bucerdea Grânoasă


Dor de măiculiţa mea


de Sorina Soporan


Zboară vântule departe

Du-i la măiculița carte,

Spune-i că sunt singurea

Și mi-e dor tare de ea.


Că de când este departe

Numai gândul meu îl poartă

Spune-i că mie mi-e bine,

Și-o aștept cu drag să vie.


Mama mea, icoană sfântă

Copilașii tăi îți cântă,

La mulți ani cu sănătate!

Deși, ești tare departe.


Te-ai dus mamă la străini

S-avem noi ce ne dorim,

Te-așteptăm cu nerăbdare

Să te-ntorci din depărtare!


Mămica mea


de Moga Roxana Ioana


(clasa a V-a)


Mamă dragă, te iubesc!

Sănătate îți doresc

Astăzi de ziua ta,

eu o floare îți voi da

Fiindcă ești mămica mea.


Zi de zi întinerești

Tu nu mai îmbătrânești

Ziua ta e sărbătoare

În toată România mare.


O dorință de a ta

Astăzi e porunca mea

Dragă mamă ști de acuma

De astăzi este ziua ta.


Eu inima îți voi da

Dragă măiculița mea

Și o stea în ea tu vei avea

Astăzi chiar de ziua ta.


FELICITĂRI SINCERE TINERELOR TALENTE DE LA BUCERDEA GRÂNOASĂ,


SORINA, CLS A IX-A

ŞI

ROXANA IOANA



Reviata MOD, a tinerilor blăjeni. Spicuiri. Număr închinat Mamei, Femeii...

A apărut, la Blaj, Revista MOD, nr. 3/ Martie 2010

iată câteva, desprinse,

Cugetãri despre mama


Am reuşit să înţeleg cu adevărat, de-a lungul vieţii,
mesajul mamei: „Voi fi mereu cu tine!”. Adică pentru
totdeauna, în eternitate, orice-ar fi. (Rebeca Walker)
Fiecare cuvânt al mamei mele este ca o liră de aur!
Cea mai veche carte din lume este o mamă, cea mai
frumoasă carte din lume este o mamă. (Grigore Vieru)
Când râdea mama, cu râsul ei la fel de încântător
precum îi era chipul, totul în jur se umplea de frumuseţe şi de
strălucire. (Lev Tolstoi)
Dragostea de mamă este cea mai bună; dragostea de
Dumnezeu este cea mai înaltă. (Proverb german)
E o minune că, dintre toate mamele din lume, tu eşti
mama mea! (Charlotte Gray)
Fără mame sănătoase nu vom avea un popor robust.
(Nichifor Crainic)
Inima unei mame este un adânc, în străfundul căruia se
găseşte totdeauna iertare. (Balzac)
Un cămin bun şi o femeie cumsecade preţuiesc cât aur
şi mărgăritare. (Goethe)

Daniel Voina, Maternitatea maternităţii


Imagine realizată special pentru coperta întâia a Revistei MOD, a tinerilor blăjeni, nr. 3/Martie 2010.

marți, 2 martie 2010

Dumnezeu adevărat

“Soluţia pentru a se ieşi din această stare a lipsei de sens este reintroducerea ‘absolutului’.

Sentimentul absolutului este cel care dă sens existenţei omului şi îi oferă un ideal.

Aceasta se poate realiza prin punerea la lucru a celor două mari ‘fabrici de absolut’ din viaţa omului: teologia şi filosofia.

Colaborarea lor oferă singura şansă de depăşire a crizei care ne ameninţă”.

Pentru aceasta este necesară credinţa într-un Dumnezeu adevărat.



http://www.bru.ro/cluj-gherla/lansarea-volumului-absolutul-astazi-andrei-marga/

luni, 1 martie 2010

Mărţişoare tuturor!

Proiectul "Monografia satului românesc"

Proiectul "Monografia satului românesc" îşi propune să creeze o panoramă a literaturii monografice dedicate satului românesc. Sunt înşiruite lucrările monografice, pe judeţe, în ordine alfabetică:

Pe judeţe
Alba

* Brad, Traian, Pănade. 700 de ani, Editura Astra, Blaj, 1999, ISBN 973-0-00907-4
* Breaz, Ioan, Monografia satului Limba, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 2004 ISBN 973-656-712-5
* Rus Traian, Rachiş, satul meu se stinge, Editura LinkEta, Cluj-Napoca, 2005, ISBN 973-98112-9-9
* Rusan, Ionela, Monografia satului Cricău, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004, ISBN 973-656-593-9
* Sălcudean, Ioan, Biia, vatră de istorie şi cultură, Editura Astra Despărţământul "Timotei Cipariu", Blaj, 2004 ISBN 973-7704-07-X
* Sechel, Petru, Cergău Mic - studiu monografic, Editura Despărţământul "Timotei Cipariu", Bucureşti 2005, ISBN 973-7704-14-2
* Szilagy, Mihai C., Bucerdea Grânoasă - studiu monografic, Editura Aridia, Blaj, 2005, ISBN 973-87028-8-7

.......................................................................................

AŞTEAPTĂ NOI COMPLETĂRI!

la pagina
http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Proiect:Monografia_satului_rom%C3%A2nesc