marți, 22 martie 2011

IOAN MAIORESCU – BICENTENARUL NAŞTERII

Marcanta personalitate a lui Ioan Maiorescu a fost evocată în nenumărate rânduri, acum reţinem doar una apropiată nouă: omagiul Blajului istoric şi cărturăresc, când dr. Iosif Popovici prezenta un discurs comemorativ rostit cu ocazia centenarului naşterii lui Maiorescu, serbat la Blaj în 29 August 1911, cu prilejul Serbărilor „Astrei”, publicat în „Transilvania”, revista Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura poporului Român (nr.5-6, Septembrie-Decembrie, 1911).
„Comemorăm memoria celui mai brav şi mai distins bărbat din generaţia veche, acelui bărbat mare, care a format gloria emigranţilor în România. Dacă Cipariu şi Şaguna au fost ai Românilor de sub oblăduirea coroanei Sf. Ştefan, Ioan Maiorescu a fost al întregii românimi. Activitatea lui prodigioasă, mintea lui luminată şi inima lui curată au fost tot atâtea însuşiri, care l-au ridicat la culmea gândirii româneşti, l-au înălţat pe treapta cea mai înaltă a moralei sociale. Serbăm comemorarea acestui brav român din două puncte de vedere: întâi pentru cultul strămoşilor, faptul cel mai clasic al religiei străbunilor noştri şi al doilea, ca să risipim ura, care ne urmăreşte faptele noastre şi căreia i-a dat expresiune cântăreţul libertăţii noastre, Andrei Mureşianu, la 1848 printr-un puternic acord, care ne-a cutremurat: Pe voi vă nimiciră…etc., în Răsunetul vestit”.
Cu aceste cuvinte începe frumosul elogiu adus lui Ioan Maiorescu la Jubileul astrist din 1911, aceleaşi le redăm şi la bicentenarul naşterii lui, în 2011, pe un generos spaţiu pe merit acordat nemuritorilor maioreşti ai poporului şi culturii române. „…Eu lucrez tot cu acea căldură, cu care am lucrat şi voiu lucra, pentru că încă odată: eu sunt Român!”, preciza Ioan Maiorescu, citând un pasaj dintr-o scrisoare adresată lui A. G. Golescu la 28 August (9 Septembrie)1848 din Frankfurt, publicată postum în Convorbiri Literare (1898).
„..Ioan Maiorescu a împlinit o misiune inherentă (nedespărţită, n.n.) spiritului nostru şi tocmai acesta e motivul recunoştinţei noastre faţă de el. Propaganda culturală şi apostolatul, făcut în trei ţări, ale limbii române, l-a făcut ca profesor. În mintea acestui profesor s-a cristalizat toată învăţătura neamului românesc şi filozofia rapsodică a neamului nostru a izbucnit ca izvorul din stâncă puternic şi curat. Elevii lui Ioan Maiorescu îşi aduc cu dragoste aminte de bătrânul lor profesor, care nu făcea paradă cu vorbele şi le spunea, fiindcă au trebuit să fie spuse… Nu numai ce spunea, ci şi felul cum spunea era foarte interesant la Ioan Maiorescu…”.
„A sărbători pe Ioan Maiorescu e una din cele mai nobile fapte, pe care toţi românii trebuie să o facă. Ioan Maiorescu ne-a apărat moşia în viaţa lui, a cultivat tezaurul nostru naţional, limba, a dezvoltat şi uşurat progresul literaturii şi culturii noastre. Noi nu ne putem izola de la această sfântă sărbătoare pentru capricii căci activitatea lui a fost străbătută de cel mai curat patriotism. Nu-i acela patriot care ascunde adevărul, ci acela care-l spune şi-l urmează. Şi Ioan Maiorescu a cultivat adevărurile ideale şi ştiinţifice, bazat pe morala socială şi pe dreptul public, care recunosc neatârnarea şi dau voie liberă evoluţiei naţionale ale unui popor.
Ioan Maiorescu a fost embrionul mişcării terminate de fiul său Titu, care a facilitat triumful culturii noastre naţionale. Rar se întâmplă în viaţa unui popor, ca o familie să exprime cu atâta vigoare o direcţie, să o cultive şi să o desăvârşească după cum aceasta s-a făcut din partea lui Ioan Maiorescu. A studia şi sărbători acest triumf, aceasta e o glorie, e o datorinţă literară”.
Să fie aceste rânduri aşternute mai sus unul dintre răspunsurile articolului din prestigioasa revistă de cultură, ştiinţă şi artă „Gând Românesc” din ianuarie 2011 (An V, nr.1(29), serie nouă fondată de dl. Virgil Şerbu Cisteianu), în care autorul ne cerea imperios „răspundeţi, români de bună credinţă!” la întrebarea „nu credeţi că a venit timpul să se reducă din atenţia dată criticii lui Maiorescu şi să se extindă şi să se aprofundeze studiul operei lui Eminescu?”
Noi consimţim, noi credem în eternul Eminescu!
Ca români noi mai credem cu cuvintele scriitorului: „Apropiaţi-vă de Ioan Maiorescu pentru că biografia lui a fost încruntată ca liniştirea Târnavelor înainte de a se vărsa în Mureş şi mai departe-n Dunăre şi Mare, pentru că a făcut din slujirea Limbii Române un crez, un bici cu care a încercat să-i răzuiască bolile, s-o apere împotriva detractorilor de neam, pentru că a dat un fiu de excepţie lumii: Titu Maiorescu asul din mânecă al Limbii Române, al Politicii Româneşti” (Ion Mărgineanu, „Ioan Maiorescu - Grânoasa limbă de Târnave”, în „Informaţia” de Alba, 31 iulie 2004).
Suntem mândri că Ioan Maiorescu (1811-1864) s-a născut pe aceste meleaguri, în judeţul Alba, foarte aproape de Oraşul Şcolilor - Blajul, în comuna Bucerdea Grânoasă, care sunt şi vor rămâne cu atât mai grânoase.

Mihai C. SZILAGY/TÂRNĂVEANU

vineri, 11 martie 2011

Date legate de viata lui Mihai Eminescu. PRECIZARE

Pe site-ul

http://www.vesperala.com/index.php?showtopic=16445

zice-se:

"Am adunat de peste tot date legate de viaţa lui Mihai Eminescu. Nu am văzut încă o biografie la fel de amănunţită cu cea pe care am realizat-o eu. Ceea ce veţi citi e o asamblare a datelor din diverse surse, nu un copy paste din alte părţi..."

???

Fragmentul de mai jos, citat aici, este un fragment dintr-o postare personală pe blogul meu, care a fost si publicat în lucrarea de cercetare, în colaborare, a cărui iniţiator şi coautor sunt, Eminescu, prin Pumnul, pe urmele Maioreştilor-Trifeşti, la Bucerdea Grânoasă:

"Se ştie că după după dezbaterile de pe 28, este aflat la podul umblător peste apa Mureşului, la Mihalţ. Recunoscut de către doi seminarişti, teologi la Blaj, Ion Oargă şi Mărculeţ, pe când aştepta trecerea cu brudina de pe malul drept pe malul stâng al apei, este chemat de către aceştia, într-o tovărăşie ad-hoc.

De aici un drum în trei, parcurs pe jos. : Ion Oargă, pe atunci student şi ulterior vicerector al Seminarului din Blaj, Mărculeţ, teolog absolvent, şi evident Eminescu, tânărul nostru poet. În faţă vedeau satul Cistei, iar mai în depărtare comuna Bucerdea Grânoasă (locul de unde se trăgea paşoptistul Ioan Maiorescu). Crăciunelul se vedea undeva în dreapta, jos. În spatele călătorilor au rămas Mihalţul şi Obreja , pe una dintre extremele sale fiind Podişul Secaşelor.
Era drumul târgoveţiilor când se întorceau de la Bălgărad (nume vechi al oraşului Alba Iulia ) .

Ion Oargă, povestea despre acestea: „Era seară când am sosit; mama ne-a dat de cină. După masă eu şi Mărculeţ ne-am dus în priveghi, căci murise o femeie de frunte din sat. Eminescu a rămas acasă şi s-a culcat. Noi ne-am reîntors înspre ziuă; el dormea. După ce ne-am sculat şi noi, am prânzit, cum se prânzeşte pe la sate. După prânz el a dispărut fără să zică ceva… Am auzit mai târziu că a umblat cu copiii prin sat, dar apoi s-a dus. Unde s-a dus, nu ştiu...”

Ar fi cu atât mai valoroasă dacă ar conţine sursele inspiraţiei.

Cu adevărat MARE ESTE EMINESCU!

Noi NU NE VOM LĂUDA CU NIMIC.

O VORBA CAT VISELE

A zorilor mireasmă-mbietoare

mă trage afară din înc-o noapte neagră

cântau cocoşii gata să se spargă

ies şi din iarnă în dorita primăvară

mă uit pe mine: eu sunt oare?


Multe vise am trecut cenuşii

s-au ridicat acum în sperla focului de fân

a ierbii uscată, fierbinte, din soare văpaie

din clarul că nu le-am crescut la propriul sân

se-nalţă vioaie…

− Mai sunteţi, trupul şi sufletul şi spiritu-mi vii?


Socotind că-s iluzii, clar mi se spune:

− Vii suntem, da! Viu eşti şi tu, fericite,

nu ştiai în traistă câte-s ale tale prune

pierdut erai prin visele şoptite,

te scoală dar,

pentru tine vorba Cuvântul şi-o pune.


Bucerdea Grânoasă,

11 Martie 2011.


joi, 3 martie 2011

TITU MAIORESCU - FESTIVALUL NATIONAL



Colegiul "Titu Maiorescu" AIUD, Jud. Alba,

Editia I


Cu o impresie deosebită am rămas plăcut surprins de participarea la, cât şi de reuşita primei Ediţii a Festivalului Naţional "Titu Maiorescu" organizat la Colegiul Naţional omonim din municipiul Aiud, judeţul Alba, cu implicarea majoră a Dir. adj. Zamfira Costan, prof. Elisabeta Gheţie, alte cadre didactice cu dar de a face mai mult şi mai bine activităţilor cu elevii, dar şi tineret de toate clasele, bine pregătit.

Scriitorul Ion Mărgineanu, îndemna odinioară în presa regională:

Apropiaţi-vă de Ioan Maiorescu pentru că biografia lui a fost încruntată ca liniştirea Târnavelor înainte de a se vărsa în Mureş şi mai departe-n Dunăre şi Mare, pentru că a făcut din slujirea Limbii Române un crez, un bici cu care a încercat să-i răzuiască bolile, s-o apere împotriva detractorilor de neam, pentru că a dat un fiu de excepţie lumii: Titu Maiorescu asul din mânecă al Limbii Române, al Politicii Româneşti.

Dir. adj. doamna Zamfira Costan face deschiderea Festivalului, dorindu-şi multe şi reuşite ediţii, această întâia având, în mare, următorul desfăşurător:

În prezentarea elevilor a avut loc defilarea cu nişte postere realizate de dânşii cât şi prezentarea lor, sub genericul "Modelul meu eşti tu";

Sesiunea de cercetări ştiinţifică a avut următoarele comunicări susţinute de către:

I. Virgil Şerbu Cisteianu, Despre Ioan Maiorescu şi Titu Maiorescu, o tratare liberă, documentată şi atentă asupra aspectelor biografice, cu promisiunea unor dezvăluiri cât de recente a unor descoperiri de noi ramuri ale genealogiei maioresciene, a căror mlădiţă se simte şi este Domnia sa;

II. Mihai C. Szilagy/Târnăveanu, Ioan Maiorescu ilustru fiu al satului Bucerdea Grânoasă, o cercetare istorică, ştiinţifică cât şi de suflet, prezentând pe Maioreşti drept fiii acestui pământ cu toată implicarea lor naţională şi europeană;

III. Elisabeta Gheţie, Dimensiunea politică a lui Titu Maiorescu, (pe care însuşi Regele îl consideră mai mult decât un prieten);

IV. Doamna SzeKely...., Lecţia de politică (conservatoare) a grupării junimiste, cu idei şi principii care vin, ar veni bine şi politicii actuale;

Din toate comunicările a rezultat dimensiunea enciclopedică a figurii frumoase, naţionale şi patriotice, pe care Maioreştii au impus-o epocii şi posterităţii prin câte un caracter însufleţit de ideal.

Au urmat prezentări power point pe monitoare de calculator în cabinetul multifuncţional ilustrând activităţile Colegiului în cadrul Proiectului Zilele Şcolii:

- Balul Bobocilor (cls. a IX-a)

- Concursuri sportive (role, biciclete, skate board, etc.)

- Ateliere de lucru

- Care pe care, concurs

- Cafeneaua amintirilor, întâlnire cu fostele cadre didactice

- Prezentare de carte

- Aplicarea unui Chestionar legat de activitatea extraşcolară, observat pe 90 de elevi

- Modelul meu în viaţă, cu concluzia: Este bine să avem un model în viaţă!

- Proiectul educativ O viaţă fără riscuri, Fumatul te ucide! (prof. Radoescu)

- Interdiscipinaritate; În lumea poveştilor colorate; Şi dovleceii ne spun poveşti (decupaje din bostani); Semne de carte realizate şi dăruite, cu ilustraţii din poveşti; Creaţii plastice minimax din materiale reciclabile, din gris şi zahăr colorate, aţă, etc.; Felicitări cu teme despre sărbătorile de iarnă, dăruite cu o colindă în atmosfera minunată a sărbătorilor; Pictură pe sticlă, cu finalizarea poeziei şi poveştilor în pictură cât şi, aflată în faza de pregătire, cu clasa a III-a, o expoziţie de icoane pe sticlă cu tematica Învierii, a Paştilor. Îndrumătoare prof. Otilia Han împreună cu colegele... de la Şcoala "Axente Sever".

- prezentare power point interdisciplinaritate în procesul de predare-evaluare;

- Prezentarea proiectelor Astra Tineret de către prof. Elisabeta Gheţie, preşedinta Despărţământului Astra "Ovidiu Hulea" Aiud, cu prezentări power point care încheie întreaga manifestare în ton patriotic (moţesc).

Imaginile pe masură ce vom primi se vor posta.

Să lucraţi! Am lucrat, frate, şi noi, dar voi încă mai mult să lucraţi!” Era ultimul sfat pe care Ioan Maiorescu îl da foştilor săi elevi şi tuturor generaţiilor următoare...


Am avut bucuria de a dărui cărţi dar şi aceea de a primi Revista de cultură, ştiinţă şi artă Gând Românesc, nr. 1 (29) pe luna ianuarie 2011, şi nr.2 (30) pe luna februarie 2011, editată de Asociaţia culturală Gând Românesc, Gând European şi Editura Gens Latina din Alba Iulia de la chiar directorul şi fondatorul acestei noi serii, domnul, admirabil implicat, Virgil Şerbu Cisteianu.