Nu arareori, serios,
mă reazem de măr
şi-ncerc să fiu vertical.
Cu mâinile mele, parte din joc,
izbit-am fiecare rău
de-a flacărei zid
primăvăratic foc.
Din mugur frunză
din floare rod
a jăratecului spuză
fugăreşte pârlit miriapod.
În pauzele mele, dese,
(doar îs om), cu pântecele alb
m-ajută rândunele ciripese
asalt din cer cu ţinte-n pom.
Buneţea rodului roduţ
contemplu-i oglindirea
ca o mănuşă pe-a inimii ruguţ.
Coşlariu,
09 Iunie 2008.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu