marți, 26 februarie 2008

SFINŢI-TE-AI FRUMOASO!

Tentantă largheţea isprăvii de-a fi

Cu nasul pe sus te poartă ades

Da-i periculos, o şti, n-o şti,

Prieteneşte te sfătui revino în şes.


Vai faină-s! adesea îţi spui,

Şi bună-s de toate în toate tinerea

Ca mine alta-n lume pariez că nu-i

În cinste, cu stilistul, şampanie voi bea!


...La ce să rişti să cazi de la cele înalte?!

Salvifică-i dreapta credinţă din părinţi

Pe fundul tău să stai cum stau şi alte

Mai grandios nici c-ai putea să te alinţi.


Bucura-te-ai de riduri (la adânci bătrâneţi)

Şi să se bucure de tine săltând raiul

Să-ţi umple pururi spaţiul dintre două dimineţi

Sfinţenia-ţi să molipsească dulce plaiul.

Coşlariu,

26 Februarie 2008.

Un comentariu:

  1. Recomandabil este şi inteligent, printre altele, mă refer la cele pământeşti, să adăugăm dimensiunii noastre şi o tensiune spre cele veşnice...

    RăspundețiȘtergere