Dinamitată-i floarea de crin
demontez nervos infecte infernuri
pământul-trup îl consolez puţin
din suflet-flori întemeiez terenuri.
Aş da orice să nu răsufle aceste taine
candide lunecând spre nemurirea lor
fir-ar să fie lucrături haine
ce vor să frângă zborul de-un răzor.
Imaculată renăscare mulţumitoare alb-gălbui
pământean recunoscut aproape nu m-atinge
mă ţin morţiş de vânt că tare-aş vrea să sui
acolo unde radios miros de crin m-a-nvinge.
Coşlariu,
12/13 Februarie 2008.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu