UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ NAPOCA
FACULTATEA DE TEOLOGIE GRECO-CATOLICĂ
DEPARTAMENTUL BLAJ
PROSPERITATEA VIEŢII SPIRITUALE
ÎN PAROHIA GRECO-CATOLICĂ
BUCERDEA GRÂNOASĂ
PÂNĂ LA INTERZICEREA BISERICII
ROMÂNE UNITE CU ROMA, ÎN ANUL
1948
COORDONATOR:
PR. PROF. DRD. ANTON RUS
STUDENT:
MIHAI C. SZILAGY
ANUL I, Teologie pastorală
2005
În dorinţa noastră de a aduce o modestă contribuţie la o mai bună cunoaştere a trecutului spiritual dintr-o parohie greco-catolică, până în momentul care se dorea a fi fatal pentru Biserica Unită cu Roma Greco-Catolică, 1948 – anul de tristă amintire a interzicerii sale, am socotit cel mai util a extinde cercetările în viaţa conparohienilor noştri din comuna Bucerdea Grânoasă. Ne-am propus în acest sens a cerceta înscrisuri oficiale, astfel clasificate în arhive şi biblioteci, cărţi şi periodice relative la tema propusă, dar şi extensii ale documentării în teren, fructificând ceea ce am crezut de cuviinţă în cele ce urmează.
2. ISTORIC
2.1. ASPECTE GENERALE
Iată ce ne spune Şematismul, ca informaţie imediată la momentul apariţiei sale, dar şi retrospectiv, cu o valoare de nepreţuit în ceea ce priveşte concentrarea şi păstrarea memoriei colective, la modul general, dar şi focalizând pe spaţii elementare şi subiecţi aparţinând ei, precum parohiile şi oamenii din fruntea lor:
„Bucerdea-Grânoasă ( Buzás-Bocsárd), gară, staţiunea căii ferate, staţiune de telegraf, oficiu poştal Karácsonfalva. Depărtat de la Scaunul protopopesc 7 kilometri. Parohie înfiinţată la anul 1800. Biserică de lemn din anul 1800 în onoarea Cuviósei Paraschive. Casă parohială de pétră. Sub libera conferire a ordinariatului. Matriculă are de la anul 1827. Scóla de pétră din anul 1899. Şcolari: 58; ficiori: 31; fete: 27; de repetiţie: 19; ficiori: 9, fete: 10. – Paroh Onoratul Domn Nicolae Medeşan. Docente: Domnul Nicolae Bărbat. Cantor: Nicolae Moldovan. Curator primar: Vasile Mihălţan.
Pe la anul 1733 parochia acésta se ţinea de districtul Biei; numera 460 suflete, ca şi astădi erá parohie curat greco-catolică; avea biserică şi casă parochială; proprietatea bisericii consta din loc arător de 6 jugăre. Preoţii erau doi: popa Nicolae şi popa Ioan. După moartea acestor preoţi, pe la capetul veacului al XVIII-lea funcţionà popa Man, lui i-a urmat Nicolae Pop, după acesta Ioan Oltean, care un timp a avut de capelan pe Ioan Orga, de presinte vice-rectorul seminariului clerical, iar de la anul 1880 funcţionéză actualul preot Nicolae Medeşan. Fericitul ep. Grigorie Maior a făcut o fundaţiune în folosul bisericii şi a preotului, asemenea mai sunt fundaţiuni făcute de popor în folosul bisericii, în folosul scolei şi a docentului – venitul congrual era de 627 corone 50 fileri[1].
2.2. ADMINISTRARE
Pe la anul 1842 districtul Blajului numără 14 parohii între care şi Bucerdea Grânoasă. În acelaşi izvor documentar găsim lista averilor administrate de Administraţia Centrală Capitulară, înfiinţată cu începere de la 1 Ianuarie 1901, ca o urmare şi completare a Casei Centrale Arhidiecezane, cu scop de a inspecta şi administra toate averile imobile, cum ar fi case, moşii, păduri, mori edificate, şcoli etc. precum şi îngrijirea de toate treburile fondurilor şi fundaţiunilor. Este esenţial de prezentat starea materială a vieţii, condiţionându-se reciproc cu o mai bună calitate a vieţii spirituale în anumite momente.
În lista acestor averi găsim pomenită Bucerdea Grânoasă la punctul 1, respectiv 4, lista fiind alcătuită din 11 puncte, astfel:
,,1. Averile fondului bazilitan situate pe hotarele comunelor Bucerdea Grânoasă, Tiur, Ciufud, Blaj, Blaj-sat, Petrisat, Sâncel, Pănade, Veza, Cergăul Mare, Cergăul Mic, Cenade, precum şi morile din Blaj şi Petrisat.”
Respectiv „4. Averile fondului Láday, situate pe hotarele comunelor: Petrisat, Iclod, Sâncel, Bucerdea, Hususău şi Glogoveţ”[2][3].
2.3. OAMENI AI CĂRŢII
Tot în Şematismul pe anul 1900, la Indicele persoanelor aflăm:
„Medeşan Nicolae, născut în Ibişdorful săsesc în anul 1824. A absolvit gimnaziul din Blaj. Cursurile teologice în Seminarul domestic. Văduv. Hirotonisit în Oradea Mare în anul 1850 şi denumit tot de atunci administrator parohial în Ibişdorful săsesc, unde a funcţionat până în anul 1855, când fu denumit paroh în Mănărade. Aici funcţionă până în anul 1876 când prin scripta consistorială nr. 3716 fu denumit paroh în Bucerdea Grânoasă.”[4]
Tot la Indicele persoanelor, aflăm că: „Mihălţan Ioan, s-a născut în Bucerdea Grânoasă la 5 Ianuarie 1844. Studiile gimnaziale şi le făcu la Blaj, susţinând examenul de maturitate în anul 1865. Cursurile teologice în Seminarul domestic, terminând în anul 1869. Hirotonit în Blaj la 20 Noiembrie 1874 şi tot atunci dispus de administrator parohial în Odverem. A mai funcţionat de la 1870-1874 ca învăţător în Bucerdea Grânoasă.”[5]
Tot la Indice de nume aflăm un „Ioan Moldovan (sunt cinci cu acelaşi nume), născut în Bucerdea Grânoasă la 26 Iulie 1845. Studiile gimnaziale le urmă la Blaj susţinând examenul de maturitate în anul 1865. Cursurile teologice în Seminarul domestic terminate în anul 1869. Căsătorit. Hirotonit la Blaj, în anul 1874 şi numit prin decretul din data de 14 Februarie 1874, nr. 637, paroh la Aiudul de Sus. Aici funcţionă până în 23 Iunie 1880 când fu numit în Ciunga. De la 1870 până la 1873 a mai funcţionat ca învăţător în Orlat.”[6]
Răsfoind mai departe aflăm că: „Pop Simeon, s-a născut în Bucerdea Grânoasă la 29 April 1848. Studiile gimnaziale le făcu la Blaj, susţinând examenul de maturitate în anul 1868. Cursurile teologice în Seminarul domestic terminând în anul 1872. Căsătorit. Hirotonit în Blaj la anul 1873. Denumit la 14 Iuliu 1873 administrator parohial în Craiden, unde funcţionă până la 25 Martie 1889, când în poterea decretului din 24 Nov. 1888, nr. 3736 se strămută la Naoiu.”[7]
Un alt nume aflăm aici legat de Bucerdea: „Simu Ioan, născut în Ciufud la 1875. Studiile gimnaziale şi examenul de maturitate le făcu în Blaj, terminând la 1894. Cursurile teologice în Seminarul domestic la 1898. Căsătorit. Hirotonit la 7 April 1900 şi tot atunci denumit capelan în Abrud. A funcţionat un an ca învăţător în Bucerdea Grânoasă.”[8]
Iată cum satul a dat din el, precum a ştiut a şi primi în el oameni ai Cărţii – preoţi şi învăţători – ridicători ai mulţimilor întru cele spirituale.
3. SUSŢINEREA VIEŢII SPIRITUALE
3.1. CERCETĂRI DE ARHIVĂ
Lista fondurilor şi a colecţiilor ce pot fi cercetate prin sala de studiu la arhivele statului Alba Iulia (referitoare la Bucerdea Grânoasă).Extinzând cercetările în arhivă, am aflat catalogate următoarele colecţii de documente:
1. Parohia greco-catolică Bucerdea Grânoasă, între anii 1866-1948, nr. de fond 478, nr. inventar 1716
2. Parohia ortodoxă Bucerdea Grânoasă, între anii 1949-1965, nr. de fond 1250, nr. inventar 1795.
3. Postul de jandarmi Crăciunelul de Jos, între anii 1931-1949, nr. de fond 374, nr. de inventar 1158.
Mergând pe firul temei propusă de noi spre documentare, am ales spre studiu ceea ce ne edifică în temeiul nostru că existând suportul material atât de bogat şi diversificat, prefigurând o comunitate umană unită care susţinea toate acestea, erau create toate premizele cel puţin la fel de înfloritoare dinspre latura spirituală a oamenilor, pe relaţia trup-suflet, la a cărei împlinire cugetau din cele mai vechi timpuri.
3.2. SUPORTUL MATERIAL AL VIEŢII SPIRITUALE PROTOPOPIATUL BLAJULUI
Parohia greco-catolică Bucerdea Grânoasă
Inventar despre averea mobilă şi imobilă a sus numitei parohii la finea anului 1914[9].
3.2.1. Realităţi:
1. Biserică de cărămidă acoperită cu ţiglă; valoare 48.000 coroane.
2.Casă parohială cu 4 chilii şi culină de vară, în ele sunt 3 cuptoare, cu pivniţă sub ele; valoare 14.000 coroane
3.1 grânar de scânduri acoperit cu şindrilă, valoare 1000 coroane.
4.1 grajd pentru vite din cărămidă, în legătură cu o şură şi ferdelă acoperit cu ţiglă; valoare 5000 coroane.
5.Un coteţ de bârne acoperit cu ţigle şi altul de scânduri acoperit cu scânduri, valoare 500 coroane.
6.Un coşer de leţe acoperit cu scânduri; valoare 200 coroane.
7.Şcoală cu o sală de propunere, 2 chilii pentru locuinţă docent, acoperită cu ţiglă, valoare 5000 coroane.
8.O culină de vară cu cuptor de pâine acoperite cu ţiglă, în valoare de 500 coroane.
9.În sală un cuptor şi altele două în chilii, valoare 500 coroane.
10. Cinctură la biserică, casele parohiale şi şcoală cu pălant din blane, valoare 2000 coroane.
3.2.2. Pământuri:
1. Proprietatea bisericii Agrii (arător) – 28 jugăre, valoare 25000 coroane
2. Proprietatea şcolii Agrii (arător) – 16 jugăre, valoare 14000 coroane
3. Porţiunea canonică Agrii (arător) – 51 jugăre, valoare 52000 coroane
4. Porţiunea can. Cantorală Agrii (arător) – 12 jugăre, valoare 12000 coroane
5. Cimitirul nou Agrii (arător) – 3 jugăre, valoare 2000 coroane
6. Cimitirul intern Agrii (arător) - 1 jugăr, valoare 1000 coroane
7. Cimitirul vechi Agrii (arător) – 4 jugăre, valoare 1000 coroane
3.2.3. Ustensile, ornamente, odoare şi cărţi bisericeşti
Sunt enumerate 23 de numere curente în sumă de 18870+800 coroane = 19670 coroane
La poziţia nr. 10 figurează iconostasul cu precizarea că a fost pictat de Flaviu Domşa, având o valoare de 10000 de coroane.
Cărţile liturgice figurează la poziţia nr. 20 astfel:
- 1 evanghelie cu cirile, 1 cu latine
- 1 liturghier cu cirile, 1 cu latine
- 1 Triod
- 2 Pentacostare
- 2 Strajnice
- 2 Ochtoice
- 1 Catavasier
- 1 Mineiu
- 1 Orologhier
- 2 Apostolare
- 4 Eucholoage
3.2.4. BLAJUL ŞI PONDEREA SA CU CARTE DE CULT
LA ÎNTREŢINEREA SPIRITUALITĂŢII
În inventarul pe anul 1940 găsim menţionată provenienţa şi vechimea cărţilor astfel: Evanghelia cu cirile an 1835; Evanghelia cu latine 1900; Liturghierul cu cirile an 1807, cu latine 1905-1931; Triod cu cirile an 1807; 2 Pentacostare an 1735; Mineiu cu cirile Bucureşti; 2 Strajnice cu cirile Blaj; 1 Strajnic cu latine Blaj 1929; 2 Ochtoice mici cu latine Blaj an 1918-1927; 1 Catavasier cu cirile Blaj; 2 Euholoage cu latine Blaj – 1868-1893; 1 Apostolier cu latine Blaj an 1911; Apostolier cu cirile Blaj; 2 Ochtoice mari cu cirile Bucureşti.
3.2.5. IMPLICARE UMANĂ
La 31 Decembrie 1914 preot paroh la Bucerdea Grânoasă semnează George Meseşanu, contrasemnează protopop Ambroziu Cheţianu.
Curator: Vasilie Mihu
Membrii de încredere: Ioan Sârbu (casier scolastic)
Andrei Sârbu, George Moşneag,
Simion Mihălţan.
La 31 Decembrie 1921 acelaşi preot paroh George Meseşanu, protopop A.C. Domşa, curator Ioan Şuteu, casier scolastic Simion Oarga, membrii de încredere Cistian, Ioan Trif.
La 31 Decembrie 1924, acelaşi paroh, acelaşi curator, la membrii de încredere în plus Ioan Ioica.
La 31 Decembrie 1926, acelaşi paroh, curator Niculaie Mihu.
La 31 Decembrie 1927, acelaşi paroh, curator Ioica Ion, casier Mihu Nicolae, membrii Ion Cistian, Traian Mihu, Andrei Sârbu.
La 31 Decembrie 1928, acelaşi preot, protopop Vasile Moldovan, curator Petru Trif, casier George Moşneag, membrii de încredere Ion Cistian, Traian Mihu, Andrei Sârbu.
La 31 Decembrie 1930, aceiaşi preot şi protopop, curator Petru Trif, casier Toader Mihu.
La 31 Decembrie 1932, aceiaşi preot şi protopop curator Aurel Bălău, casier Toader Mihu, membrii de încredere Mihu Nicolae, Andrei Sârbu, Ioan Şuteu.
La observaţiunile făcute de Exactoratul arhidiecezan la raţiunile aprobate pe anul 1935 la punctul 4 care prevăd ca „despre cucuruz să se poarte evidenţă sau numai în boabe sau numai cu tuleul, aşa cum se face acuma pot proveni încurcături”; răspunde reprezentanta parohială cu următoarele: „Evidenţa cu magazia bisericei de cucuruz nu se poate face sau numai cu boabe sau numai cu tuleul din motivul că împrumutul se dă privaţilor primăvara cu boabe, iar încasarea se face în toamna aceluiaşi an cu de 3 ½ ori atâta cu tuleul. Nu să poate aştepta încasarea împrumutului până în primăvara anului viitoriu din motivul că atunci debitorii fiind lipsiţi de bucate nu să poate încasa. După o administrare conştiincioasă încurcături nu pot proveni.
Biserica reformată de aici încă-şi are magazina bisericei şi şi la ei tot numai aşa să poartă evidenţa.”
Din Raţiunile cultului greco-catolic din parohia Bucerdea Grânoasă pe anul 1937 aflăm, la punctul 2, că „Din conspectul arenzilor s-a omis debitorul Maier Cula, care la finea anului 1936 era dator cu suma de lei 150”. Tot aici la punctul 6 se cere desluşire „Pentru ce s-au dat parohienilor 10 ferii de vin, cari au costat lei 1212, cu ocazia cumpărării celor 7 jugăre de pământ, deoarece din socoţi nu apare că ei ar fi contribuit cu ceva la cumpărarea acelui teren.” La aceasta reprezentanta parohială dă următorul răspuns: „Cele 10 ferii de vin cari au costat 1212 lei, s-au dat parohienilor cu ocazia cumpărarii celor 7 jugăre de pământ la cererea insistentă a lor, pentru bucuria că au putut să cumpere acel loc din veniturile magazinei bisericeşti, magazin fondat şi susţinut anual de ei prin împrumuturi şi plătirea de % cam urcate după acele împrumuturi”.
3.2.6. Şcoala
Existenţa şcolii de la Bucerdea Grânoasă, este semnalată în indicii din arhiva Mitropoliei Blajului la sfârşitul secolului XVIII care „dau numele următoarelor localităţi cu şcoli în epoca iosefinică... în districtul Blajului – Bucerdea Grânoasă, Cergăul Mare, Crăciunelul de Jos, Mănărade, Mihalţ”[10].
Şcolile se ridicau pe lângă Biserica Unită, sub a cărei atentă preocupare stăteau, învăţătorii fiind oameni rânduiţi din sânul ei să lumineze satul românesc greu apăsat în neştiinţă de carte spre a putea fi mai uşor de exploatat, în toate privinţele, de către privilegiaţii vremurilor. Orientarea spre Apus a Bisericii a adus poporului român libertate prin cultură.
Oficiul şcolar (şcoala confesională) s-a vândut comunei politice în anul 1933[11]. Preţul de vânzare 75.000 lei.
Existenţa bisericii, a şcolii pe lângă ea, a unei frumoase evidenţe a unităţii parohienilor concentrată pe creşterea şi gospodărirea patrimoniului material ca suport vieţii spirituale, ne arată clar benefica întrepătrundere a acestora.
3.2.7. REUNIUNEA „SFÂNTA MARIA”
La 31 Decembrie 1938 preot paroh este Eugeniu Anca, curator Aurel Bălău, casier Toader Mihu, membrii de încredere I. Cistian, Ioan Şuteu, Mihu Niculaie. În 1939, apare în plus membru de încredere Moga Ironim.
Din anul 1939 apar actele Reuniunii „Sf. Maria” a femeilor române unite din parohia Bucerdea Grânoasă.
Prezidentă Otilia E. Anca (preoteasa)
Casieră Aurelia Meseşan
Membre de încredere Anica Moşneag, Maria Vasiu
Din anul 1942 casieră semnează Maria Avram
În anul 1943 membre de încredere Nicoară Maria, Nicoară Susana, Mihu Malvina.
Din mai multe mărturii ale oamenilor satului reiese vrednicia până la cele mai mici amănunte a preotului Eugeniu Anca şi a preotesei Otilia: toată lumea era primită de Crăciun la colindat, chiar numai cu cel mai mic bănuţ răsplătită dar nu era refuzat nimeni, poarta fiind mereu deschisă.... Totul era curat, ordonat, iar curtea împodobită de flori minunate, încât ,,îţi era frică să calci în curte”[12].
3.2.8. CONLUCRAREA PAROHIENILOR
Dosar 1/1915 Parohia greco-catolică Bucerdea Grânoasă
În conspectul arenzilor pe anul 1915 găsim:
1. „Husuiapa” – 25 jugăre – arendator Vasile Dobra
2. „Cimitirul nou” – 2 jugăre – arendator Maria Neamţ
3. „Cimitirul intern” – 1 jugăr – Paraschiva Moşneag
4. „Locul şcolii” – 14 jugăre – Ioan Sârbu
În conspectul chiriilor pe anul 1915 găsim şapte plătitori de chirii astfel:
1. Iacob Ognean
2. Vasile Corbu
3. Tănase Barna
4. Simion Câmpean
5. Ioan Bogdan
6. Alexandru Pescar[13]
7. Mihăilă Căpuzan
Din conspectul venitelor din alte realităţi pe anul 1915 rezultă că grădina Şcolii era folosită de către curatorul Mihu Vasile cu un venit adus parohiei de 36 coroane anual.
Dosar 1/1916 Parohia greco-catolică Bucerdea Grânoasă
Idem ca în dosarul 1/1915 în plus găsim lista a 110 nume care au oferit între 2 şi 20 de coroane pentru binefacerile bisericeşti. Iată numele în ordinea din listă:[14]
- Ilie Mărtinu şi soţia Maria
- Indreiu Sârbu şi familia
- Şiuteu Niculae şi familia
- Filimonu Ioica şi familia
- Moga Ioanu lui Dinu şi familia
- Nicoară Ironimu şi familia
- Maieru Simionu şi Anica
- Moldovan Maria şi Toaderu
- Petruţia Nicolae şi familia
- Hăbeanu Simion şi familia
- Cistianu Ioanu lui Ironimu
- Ocneanu Niculae şi Paraschiva
- Urianu Iluţiu şi Carolina din Ocnişoara
- Mihălţian Susana, copii Ioan, Trăianu
- Ioica Ironim şi Emilia
- Mihu Toader lui Pavelu
- Mihu Melintie lui Todoru
- Hinzo Ioanu şi familia
- Aldea Niculae şi familia
- Mihălţan Simion şi Maria
- Teuşianu Giarasin şi familia
- Beldean Ioanu lu Ioanu şi familia
- Soporan Ioanu şi Cătălina
- Krisianu Cornelie
- Sârbu Niculae lu Vasile şi familia
- Ioica Ioanu şi Anica
- Soporan Vasilie şi familia
- Dumitru Drăgoiu şi familia
- Trifu Vasilie şi familia
- Ioica Ioanu şi familia
- Posicu Ioanu şi familia
- Korbu Vasilie
- Orga Pavelu şi familia
- Soporanu Niculae şi Istină
- Sîrbu Ioanu lu Georgiu şi familia
- Soporanu Ioanu lu Nicolae şi Maria
- Pintea Tănasă şi Ioană
- Kinpean Năneo şi familia
- Soporan Filimon şi familia
- Mojneag Anica, văduvă, şi Ană
- Moşneagu Maria şi Istină
- Otveremean Onichie şi familia
- Haiasni Georgiu şi Maria
- Popa Ioanu şi familia
- Sârbu Ioanu şi Susană
- Nicoară Arsăntea şi Niculae
- Mihu Niculae lu Mihăilă şi familia
- Preaţia Gavrilă şi familia
- Dobra Vasile şi familia
- Zoltan Simion şi familia
- Zăhan Dumitru şi Sofie din Crăciunel
- Lupea Mihăilă şi Lina din Obreja
- Masio Mihăilă şi familia
- Moga Vasile şi familia
- Bologu Niţio şi Anica
- Trifu Petru şi familia
- Dobra Ghiurco şi familia
- Preaţia Mihăilă şi Ană
- Luncanu Ioanu şi Maria
- Moşneag Toaderu şi familia
- Moşneag Paraschivă
- Mihălţian Cula şi familia
- Sîrbu Ioan lu Chirilă şi familia
- Moga Ironim şi familia
- Ocneanu Iacobu şi Ană
- Bogdanu Ioanu şi familia
- Barna Tănasă şi familia
- George Moşneag lu Todoru şi familia
- Sârbu Ioanu şi familia
- Nicoară Ioanuţiu
- Ocneanu Ioanu şi familia
- Kanpean Ioanu şi familia
- Sârbu Simionu lu Trifan şi Maria
- Ioica Mitru şi familia
- Orga Niculae şi Maria
- Kolesie Ioanu şi Susană
- Pasicu Anica şi familia
- Lopăzanu Ioanu şi familia
- Kömives Ioanu şi familia
- Străjan Simion lu Georgiu
- Cistianu Melintie
- Kolesie Ioanu şi Maria
- Kolesie Simionu şi familia
- Korbu Iacobu şi Susană
- Sârbu Ioanu şi Sico
- Kămpean Ironim şi Maria
- Mărginean Arsentea şi familia
- Nicoară Iosivu şi familia
- Moga Gavrilă şi familia
- Docoleanu Ioanu şi Lina
- Vasiu Ghedeon şi Carolina
- Rusu Achim şi Mărie
- Mihu Vasilie lu Pavelu şi familia
- Korbu Ioanu şi familia
- Moşneagu Georgiu lu Cula şi familia
- Voicu Ioanu şi familia
- Mărianu Vasilie şi Lucreţia
- Dobra Todoru
- Rosia Ioanu şi Anica
100. Moşneagu Ioanu şi Anica
101. Orga Teofilu şi familia
102. Tocaciu Ioanu şi familia
103. Avram Ioanu şi familia
104. Komanu Georgiu şi Paraschiva
105. Ioica Dumitru
- Kolesie Ioanu şi Raveca
- Mihu Mihăilă şi familia
- Moga Ană şi Anica
- Cistianu Paraschiva
- Moga Iacobu şi familia
Dosar 1/1922 Parohia greco catolică Bucerdea Grânoasă
Chitanţă de 100 de lei plătită de Ghedeon Vasiu drept pomană pentru fratele său Vasiliu „mort pre câmpul de luptă”, datată 16 Decembrie 1922. Spiritul morţilor se pomeneşte Împărăţiei Cerurilor prin multe astfel de evidenţe scriptice, dovezi ale credinţei în nemurirea sufletului şi în Învierea de Apoi.
Chitanţă în valoare de 49 de lei plătiţi de Simion Beldean bisericii greco-catolice din Bucerdea Grânoasă pentru făcutul a 24.500 cărămizi în locul numit „Husuiapă”, datată 19 Iunie 1922.
Pe o chitanţă din 17 Mai 1922, în valoare de 22 de lei plătită către Pataky József aflăm că acesta este „măiastru făurar” (fierar). Biserica apropia credincioşii în toate zilele săptămânii, prin activităţi lucrative diverse. Laudă şi manifestări de credinţă, nu se aduc doar duminica şi în sărbători, ci din moşi strămoşi a rămas datina de invocare a puterilor cereşti, în orice întreprindere oricât de măruntă, mai cu seamă la lucru, dar şi la drum: Doamne ajută! După săvârşirea acţiunilor în care s-a invocat ajutorul divin dă-ne Doamne, ca mod firesc a sfârşitului început, numai Dumnezeirea fiind fără de-nceput şi fără de sfârşit, se recunoaşte ajutorul prin ţărănescul dar din inimă Doamne-ţ' mulţam.
Pe mai multe chitanţe apare Oarga Simion ca inspector şcolar.
Din 1923, Parohia din Bucerdea Grânoasă figurează cu abonament la foaia săptămânală „Unirea Poporului” Blaj – aducţiune de spiritualitate, informare şi cultură.
La Casa de economii şi societate pe acţiuni „Patria”din Blaş s-au făcut depuneri începând cu 7 Septembrie 1922 din care s-au achitat la 1 Noiembrie 1923 suma de 1559 coroane şi 40 fileri ca „fond pentru repararea bisericii greco catolice Bucerdea”, locul de coborâre şi sălăşluire a Spiritului Sfânt.
3.2.9.CERCETĂRI ÎN TEREN
Preoţii care au slujit Bucerdea Grânoasă la creşterea patrimoniului de spiritualitate, într-atât s-au legat de acest loc încât aşteaptă dincolo de mormânt Învierea spre viaţa veşnică. Ei nu au părăsit satul nici morţi, ci s-au adăugat lui, ţărână întoarsă la ţărână.
În cimitirul de la biserica românească[15], am aflat de pe înscrisurile de pe cruci următoarele: Demetriu Metea – protopop mort în 1913, în etate de 71 de ani şi soţia Veronica Gherasim, moartă în 1915 în etate de 66 de ani.
Marian Peculea – preotul Bucerzii Grânoase, născut la 5 Martie 1861, mort la 13 Maiu 1914
Dintre numele care azi nu se mai regăsesc în sat aflu doi Meseşian, George şi Aurelia, astfel scrişi pe cruci, pe care le identific cu fostul preot greco-catolic şi soţia sa.
4.MĂRTURII
4.1. VIAŢA SPIRITUALĂ REFLECTATĂ ÎN UNIREA
Din colecţia revistei Unirea[16] aflăm în articolul Colecta cruceriului, că pr.Nicolae Medeşan, paroh în Bucerdea Grânoasă s-a asociat la iniţiativa de a colecta câte un cruceriu(bănuţ, n.n.) de persoană în planul integru Anul,omul şi cruceriul, cu 1200 de persoane din parohie. ,,Scopul nostru este mărirea lui Domnedieu şi fericirea poporului nostru; este să arătăm de ce suntem capaci (capabili, n.n.) cu puteri unite!” Iată ataşamentul la scop a întregii parohii: în unire spre mărirea lui Dumnezeu, toate posibile prin Biserica Sa şi slujitorii ei.
Un alt număr al revistei[17] vorbeşte despre haruri cereşti şi daruri pământeşti, astfel:,, În zilele de 21-28 Febr.1942, ieromonahul bazilitan, cuviosul Iosif Bal de la Obreja, a ţinut sfinte misiuni poporale în parohia Bucerdea Grânoasă, păstorită de părintele E. Anca. Săptămâna misiunilor acestora a fost săptamâna ploii harurilor cereşti. S-au apropiat de Sacramentele Sfintelor Taine 876 credincioşi, între care 75 recruţi ce au plecat chiar în ziua sfintei împărtăşanii la datorie. De încheiere au fost primite sărbătoreşte în Reuniunea Femeilor 98 membre. De la bunii creştini din Bucerdea Grânoasă s-a colectat pentru orfanii de la Obreja: 2ooo lei, 2 covoare, 20 ştergare, 10 merindare, 1 saltea, 1 cearceaf, 1 faţă de perină, 2 cămăşi, 1 şapcă, 2 saci şi un ghem de tort. Lăudat să fie domnul pentru toate!
4.2. SEMNE ALE PERPETUĂRII CREDINŢEI ŞI TRADIŢIEI
Amintind şi mărturisind despre patimile şi moartea îndurate de Mântuitorul nostru Isus Cristos pe cruce, la fiecare răscruce şi la intrările în sat este înălţat spre cer semnul ei şi al credinţei străbune a morţii spre viaţă. Bogată zestre de spiritualitate!
Adunarea credincioşilor spre celebrarea credinţei, a rămas datină până la noi, de dus mai departe, nefăcându-se numai în biserică ci şi în afara ei, tot prin ea, parohul fiind în fruntea procesiunilor derulate după specificul fiecăruia cu ieşiri la izvoare, la holde, la cimitire, la monumentul eroilor morţi pentru patrie, la crucile de la răscruci, extensii spre Unul Dumnezeu Sfânt şi pretutindenea aflat.[18]
5. ÎN LOC DE ÎNCHEIERE
Departe de-a fi atins toate aspectele vieţii spirituale tocmai datorită complexităţii şi vastităţii problematicii pe care ne-am propus să o documentăm, sperăm însă că am fost convingători în a proba ceea ce este tema prezentei lucrări de seminar, avându-şi timpul şi spaţiul limitate, referitoare la prosperitatea vieţii spirituale în parohia greco-catolică din Bucerdea Grânoasă, până în anul 1948.
BLAJ, NOIEMBRIE 2005
BIBLIOGRAFIE
1. Şematismul veneratului cler al Arhidiecezei Metropolitane greco-catolice române de Alba Iulia şi Făgăraş pre anul Domnului 1900, de la Sfânta unire 200, apărut la Blaş, Tipografia Seminarului Arhidiecezan.
2. Arhivele Statului Alba Iulia, nr.fond 478, nr. inventar 1716, Parohia Bucerdea Grânoasă între anii 1866-1948, Dosar nr.1/1914-1943.
3. Mihai C. Szilagy - Bucerdea Grânoasă, studiu monografic, Ed. Aridia, Blaj, 2005.
4. Nicolae Albu – Istoria Învăţământului românesc din Transilvania până la 1800, Blaj, 1944.
5. Unirea, an I, nr.17, Blaj, 25 Aprilie 1891.
6. Unirea, nr.10, Blaj, 1942.
ABREVIERI
Ed. – editură
n.n. – nota noastră
nr. – numărul
pr. – preot
p. – pagina
pp.– paginile
[1] Şematismul veneratului cler al Arhidiecezei Metropolitane greco-catolice române de Alba Iulia şi Făgăraş pre anul Domnului 1900, de la sfânta unire 200 apărut la Blaş (Blaj n.n.), Tipografia Seminarului Arhidiecezan, p.190.
[2] Ibidem, p. 666.
[3] Ibidem, p. 725.
[4] Ibidem, p. 728.
[5] Ibidem, p. 728.
[6] Ibidem, p. 730.
[7] Ibidem, p. 751.
[8] Ibidem, p. 767.
[9] Dosar 1/1914-1943 (toate actele au mai fost vizitate de către Mureşan Crina în 22.11.2003 pentru fotocopiere).
[10] Nicolae Albu – Istoria Învăţământului românesc din Transilvania până la 1800, Blaj, 1944.
[13] Bunicul soţiei mele, Monica Szilagy, născută Gazsi, din mamă pe numele de fată Pescar Carolina.
[14] Lăudabile faptele de mărinimie ale mai sus pomeniţilor, pe cât de întristătoare şi jalnică este pentru ei atitudinea unora dintre urmaşii lor, care la nici un centenar, neagă apartenenţa la credinţa părintească, ca şi cum n-ar fi fost, negându-şi prin aceasta propriile rădăcini. Credinţa este însă liberă, fără constrângere. Omul doar uită, s-au se face că uită, tradiţia istorică a Bisericii păstrează însă vii toate cele trecute (n.n.).
[15] Cercetări de teren din primăvara anului 2005, cuprinse în Bucerdea Grânoasă, studiu monografic, Mihai C. Szilagy, Ed. Aridia, Blaj, 2005.
[16] Unirea, an I, nr.17, Blaj, 25 Aprilie 1891, p.133
[17] Unirea, nr.10, Blaj, 1942
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu