CA DIN NIMICA

Nici ieri, poate nici mâine

în grabă-le nu sunt ca azi

să stăm de vorbă ziuă

în adâncu-ţi mister te provoc

că am băgat de samă

cum te umfli şi te scazi

te-ntreb acuma de noroc.

Sunt mare, sunt mai ales luminare

mă-mpart şi mă crăp neanunţat

înfrâng ale mele miliarde suspine

topirea în pomăraiuri mă doare

dospesc printre coroane scăzând

destins în mugur soare-nviorat

ca din nimica creşte-n floare.

Teiuş, 27 Martie 2008.