La strigătul clinchet curat de clopoţel
Al îngerului prieten ce-l am şi-n adormit
Acel ce nu mă lasă beznei rătăcit
Trasu-s la liman: te scoală firav sufleţel!
E-n obicei molâu de-a mai dormi puţin
Cotropitor, neproductiv, cu roadele amare,
Că nu mai dorm nici nopţile sub soare
Ci-l simt apropiindu-se şi re-nsorin'
Cu razele-ţi stelare soare blând
Ce-nmoi şi inima tâlharului din noapte
Ce pui călduţ în poame dulceţurile coapte
Am legământ cu toatele pe rând
Al Tău sunt, Doamne, ce toate le cuprinzi,
Cuprinzi şi soarele şi cerul, îngerul, molâul somn,
Trezeşti-mă la viaţă nouă totdeauna, atotputernic Domn,
Tu singur eşti, te bine ştiu, cari nu mă vinzi.
Coşlariu, 26 Februarie 2010.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu