Nici chiar în şoapte
nu e de admirat
boem rural
neprăfuit
din după păduri iţit
în brume, ceţi şi ploi
desprihănit tomnatic fruct
s-ar vrea el imitat.
Ce-i mai trebuincios
în astă lume cronic fremătând
scăldată-n valuri tulburi
nervoase epicentric departe
decât o oază de linişti
de a fi chiar dacă desparte
dincolo de frumos?!
…şi chiar şi de şoapte.
Coşlariu,
16 Octombrie 2009.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu