SFÂNTA MARIA MARE – 2010, ZI PLINĂ DE HARURI ŞI DARURI

Bunul Dumnezeul nostru şi întrutot Sfânta Fecioară mijlocind, ne orânduieşte pe fiecare dintre noi slujirii, acelei bucurii pe care nimeni nu ţi-o poate lua, fiind un dat personal, diferenţiat, care trebuie împărtăşit semenilor faptic.

Ploaie de daruri spirituale şi culturale era de consemnat după această măreaţă Sărbătoare a Maicii Domnului care, calendaristic, s-a nimerit a fi în acest an Duminica. Doar două dintre evenimentele regionale la care am avut privilegiul să participăm, şi am participat(!), vor fi imortalizate ca meritorii în cele ce urmează.

*

Cărbunari–Blaj, loc de pelerinaj consacrat, ne rezervă, ca de fiecare dată, impresii cu totul speciale. Pelerinajul mare este acela de la sărbătoarea Adormirii Preacuratei Marii, a ridicării sufletului ei de către Hristos la El şi a mutării de către îngerii sfinţi a trupului imaculat la ceruri. Nu putea muri Aceea care a născut Viaţa cea veşnică, Steaua Dimineţii care naşte pe Soarele Dreptăţii!

Până şi un mirific fluture a venit din zboru-i la odihna de pe masa Altarului unde scoboară Pacea în Sine şi se ofer tuturor...

„Vă rog, păstraţi linişte, curăţenie şi pace”, îndeamnă cuvintele harului părintelui pustnic, Jean Baptiste - fratele şi părintele, coborâte pe un panou postat la intrarea pe domeniul rezervat cu totul retragerii, reculegerii, reconcilierii, recuperării şi adunării puterilor sufleteşti şi trupeşti, un loc care facilitează vieţii umane răsucirea necesară spre Viaţa cea adevărată, neamăgitoare.

Har dumnezeiesc primind şi adeverind, urma să plecăm de la Sanctuarul Sfintei Maria a săracilor, ca un dat nouă, după ce am diaconat la Sfânta Liturghie oficiată de şase preoţi, condusă la centru de către Pr. William A. Bleiziffer, Vicar judecătoresc, purtător al cuvântului de învăţătură şi de dragoste arhierească a Preafericitului Părinte Lucian, bunul nostru Păstor, coborât asupra poieniţei plină de lume, de peste tot venită, ca peste un liman al mântuirii, cu nădejde tare, îndreptar de credinţă, şi iubire nestrămutată...

Răsună şi acum mental încă spirituala vorbă, „vă rog, păstraţi... pace”.

**

Cristian Florin Bota

„Odinioară la Vinţu de Jos”

„Odinioară la Vinţu de Jos este o carte de suflet care continuă tematic seria iniţiată în 2009 prin Teiuşul de odinioară. Alcătuirea unei asemenea lucrări a început să devină o necesitate obiectivă şi o adevărată plăcere, fie şi numai pentru faptul că doar prin consemnarea evenimentelor din trecutul nostru vom putea să ne păstrăm mai bine şi în viitor identitatea.

...Intenţia elaborării acestei lucrări a fost de a transmite peste timp mesajul că avem datoria faţă de cei care ne vor urma să le lăsăm o mărturie a ceea ce am fost şi ceea ce suntem la un anumit moment al istoriei noastre. Aceasta ne va ajuta să rămânem mereu de partea adevăului...” (ec. Cristian Florin Bota).

„...Un demers inedit pentru a readuce în actualitate istoria multimilenară şi multiculturală a unei localităţi specifice Ardealului, spaţiu geografic în care diversitatea naturii se îmbină cu cea a locuitorilor, într-o policromie admirată şi invidiată de vecinii săi”, iată ceea ce reţinem din prefaţa distinsului cercetător istoric conf. univ. dr. Horia Ciugudean, care vede şi pentru noi cum „demersul autorului nu îmbracă formele unei monografii clasice de localitate, în care textul şi informaţia, deseori stufoasă, primează în faţa imaginilor, ci le lasă pe acestea din urmă să vorbească în locul cuvintelor. Textul este de fapt un breviar istoric al Vinţului, oferind doar cheia înţelegerii locurilor şi oamenilor surprinşi în sutele de imagini care constituie adevărata inimă a cărţii. Imagini mai vechi, multe cu valoare istorică sau imagini mai noi, care peste câteva decenii, nu prea multe la număr, vor deveni ele însele documente de arhivă.

Autentică cronică în imagini a Vinţului, albumul de faţă îşi captivează cititorii prin varietatea surselor şi temelor pe care le propune, de la cărţi poştale până la poze de familie, de la imagini de clădiri cu rezonanţă istorică până la secvenţe de viaţă cotidiană, care ies din anonimat prin acurateţea explicaţiilor care le însoţesc.

...Evocarea şi respectarea memoriei vizuale sunt acte de cultură, fără de care o comunitate umană care vine de departe nu va putea ajunge mai departe”(p.7).

Cu o extensie pe 251 de pagini, cuprinsul curgând firesc cu un cuvânt înainte al primarului comunei Vinţu de Jos, Alexandru Danciu, prefaţa semnată conf. univ. dr. Horia Ciugudean, o întâmpinare şi din partea autorului, ec. Cristian Florin Bota, urmând cu miezul în sine sub următoarele titluri: Repere cronologice din trecutul comunei Vinţu de Jos; Vinţu de Jos până la primul Război Mondial; Vinţu de Jos în periada interbelică; Vinţu de Jos în perioada comunistă; Vinţu de Jos după 1989; toate reflectând precum bine şi redă doamna dr. Gabriela Mircea într-o recenzie în avanpremiră (p. 250), că: „Cristian Florin Bota este un mare iubitor de istorie şi un colecţionar, dintre cei mai pasionaţi, de documente istorice diverse: manuscrise, tipărituri, vederi, cărţi poştale, etc. Colecţia de cărţi poştale a domniei sale este una dintre cele mai valoroase, din ţară, la ora actuală, în opinia noastră, ceea ce vorbeşte de la sine despre profilul intelectual şi hobby-urile unui contemporan de-al nostru, care nu se mulţumeşte cu trăirea unui prezent mereu alunecos, ci îşi deschide existenţa atât înspre trecut, cât şi înspre viitor, tocmai pentru mai buna înţelegere a prezentului, a momentului istoric pe care îl traversăm, pentru a ne lămuri în ce situaţie ne găsim şi care pot fi aşteptările în legătură cu viitorul pe care, de fapt, îl pregătim prin modul în care acţionăm în prezent. Este aici, trebuie să recunoaştem, o întreagă filozofie existenţială, transpusă în practică cotidiană”.

O bogată Tabula Gratulatoria, arătând multitudinea colaboratorilor şi diversitatea locurilor de documentare precum şi recunoştinţa autorului, încheie reuşita ducerii la capăt a trudei autorului concretizată în apariţia sa la Editura ASTRA-Despărţământul „Timotei Cipariu”, Blaj, 2010, ceea ce a prilejuit prezenţa, întotdeauna remarcabilă, a conducătoarei Despărţământului blăjean doamna prof. Silvia Pop, al cărei mesaj de reînsufleţire a ASTREI pe meleag vinţan a primit semnale încurajatoare din partea oamenilor de cultură, a preoţilor comunei, cât şi ale autorităţii locale. Pe lângă toate distinsele persoane amintite nu se pot omite nicidecum, pentru prezenţa şi aportul adus reuşitei momentului, sau ca făptuitori de cultură şi maeştrii ai literelor: Elena Anghel, Felicia Colda, Maria Itu şi Nicolae Itu.

Cu dragoste şi profund interes participând, a consemnat, ca şi însemnare smulsă apoi cu voia jurnalului propriu, Szilagy C. Mihai/Târnăveanu.