ANASTASIA DICESCU, COMEMORARE APROPIATĂ LA BUCERDEA GRÂNOASĂ

Congresul Spiritualităţii Româneşti de Pretutindeni

Congresul Spiritualităţii Româneşti de Pretutindeni, reuniune ce se află la cea de-a XVIII-a ediţie, are drept loc de desfăşurare începând cu anul 2002, municipiul Alba Iulia, oraş-simbol al istoriei românilor. A fost dorinţa celor care în 1993 s-au reunit în primul Congres, iniţiat de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, atunci când s-au sărbătorit 75 de ani de la Marea Unire.

Primele cinci congrese s-au desfăşurat, cu întrerupere, la Băile Herculane. Acestui forum, care adună laolaltă deopotrivă românii din zona etnogenezei noastre aflaţi dincolo de hotarele României de azi, dar şi din cele patru vânturi, unde i-a purtat soarta, îi lipsea ceva pentru a deveni reprezentativ: un simbol.

Prin Congresul Spiritualităţii Româneşti, Alba Iulia a fost onorată în decursul celor 12 ediţii, prin prezenţa unor personalităţi de prim rang ale ştiinţei, culturii, spiritualităţii româneşti, venite din Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Ungaria, dar şi din Rusia, SUA, Germania, Franţa, Italia, Canada, Kazahstan şamd. Organizarea „Congresului Spiritualităţii Româneşti de Pretutindeni” şi în acest an la Alba Iulia precum şi alte activităţi desfăşurate de către Asociaţie, constituie cadrul favorabil pentru reafirmarea identităţii naţionale a românilor din toate colţurile lumii. Precizăm totodată că, din anul 2006, Consiliului Judeţean Alba este membru al Asociaţiei „Congresul Spiritualităţii Româneşti de Pretutindeni”, calitate care presupune susţinerea şi implicarea activă în proiectele şi activităţile derulate de acest organism.

Cea de-a XVIII-a ediție a Congresului Spiritualității Românești a avut loc la Alba Iulia, în perioada 1-3 decembrie 2014, fiind organizată de Consiliul Județean Alba.

Programul Congresului Spiritualității Românești:

Luni, 1 Decembrie

-orele 9.00 – Alba Iulia, participarea delegaților la Serbările Marii Uniri și Ziua Națională a României.

-orele 12.00 – 14.00 – Alba Iulia – Zlatna: Inaugurarea traseului feroviar Mocănița

-orele 14.00 – Bucerdea Grânoasă – Dezvelirea monumentului dedicat sopranei Anastasia Dicescu, artistă născută în Basarabia

Marți, 2 decembrie

-orele 10.00 – Deschiderea lucrărilor în plen – Casa de Cultură a Studenților – cu dezbaterea generală „Aniversarea centenarului Maii UNiri. Acţiunile etapei 2015-2018, hotărâtoare pentru celebrarea împlinirii a 100 ani de la înfăptuirea unităţii de neam”

-orele 12.30 – expoziție de artă și carte – Sala oglinzilor, Sala mică a Casei Studenților – Alba Iulia

-orele 13.30 dezvelirea bustului poetului Ioan Alexandru – Aleea Scriitorilor, Alba Iulia

- orele 17.00 – Desfăşurarea lucrărilor în secţiuni:

1. Neamul traco- daco- get şi destinul său istoric– Sala Ampelum din Zlatna.
2. Vodă Constatin Brâncoveanu Basarab şi Dimitrie Cantemir Antemir, martiri şi cărturari- Sala mică a Casei Studenților – Alba Iulia.
3. Mihai Eminescu – erou naţional. Fapte dovedite cu prilejul împlinirii a 125 de ani de nemurire (15 iunie 2014) și 165 de la nașterea (15 ianuarie 2015) „a acestui Luceafăr”, cum îl numea Simion Bărnuțiu – Sala mică din Zlatna.
4. Slujitori ai românităţii – Personalităţi contemporane la vârsta senectuţii active în promovarea intereselor şi valorilor neamului – Sala mare a Casei Studenților – Alba Iulia.

-Zlatna – Dezvelirea Plăcii Memoriale pe clădirea Primăriei recent renovată.

 Miercuri, 3 decembrie

-orele 9.00 – Continuarea lucrărilor pe secțiuni la Alba Iulia și Zlatna.

-orele 11.00 – Plecarea de la Alba Iulia la Zlatna.

-orele 12.30 – Desfăşurarea lucrărilor în plen – Zlatna.

Discutarea și adoptarea documentelor: Rezoluția Congresului– Acţiuni ale românilor de pretutindeni pentru pregătirea şi desfăşurarea centenarului Unirii – 2018; Apelul și Declarația.

Decernarea Trofeului și medaliilor

Prof.univ. asoc. Pompiliu COMŞA, Universitatea „APOLLONIA” 

Iaşihttp://novaapollonia.ro/2014/12/04/congresul-spiritualitatii-romanesti-de-pretutindeni/

Anastasia Dicescu 

se stinge din viaţă, în anul 1945, 

în comuna Bucerdea Grânoasa, din apropierea Blajului.

Alăturat ne aducem aminte, cu recunoştinţă, de oameni mari

din dar dumnezeiesc rânduiţi nouă a ne ruga pentru ei

dimpreună cu veşnicia sufletelor,

a viilor, a celor adormiţi:

Ioan Maiorescu,

Titu Maiorescu,

Mihai Eminescu,

Anastasia Dicescu,

Cercetând crucile de pe mormintele din cimitirul vechi românesc am aflat numele Drăgoi respectiv Drăgoiu, care azi nu se mai regăseşte în localitate. Pe una dintre cruci stă scris: „Drăgoi Sorica, n. 1871, m. 1962”, iar pe altă cruce scrie: „Mihaiu Drăgoiu, rep. la 25 nov. 1892 în etate de 42 ani. Această cruce sau ridicat prin soţia lui Paraschiva”

           Crucile vechi sunt, cele ce s-au păstrat, din piatră, din păcate un tip mai moale, pe care timpul le-a fărâmiţat în stratul lor superficial, destul cât să le facă ilizibile. Mai puţine sunt din marmură care a rezistat cel mai bine timpului şi intemperiilor. După mine însă, evaluând movilele de pământ, cele mai multe morminte au rămas fără cruci, semn că au fost de lemn care rezistă şi mai puţin în timp. Am cercetat cimitirul acoperit cu zăpadă, care a copiat fidel orice moviliţă cât de puţin ridicată, lucru mai greu de identificat atunci când vegetaţia acoperă totul. Am avut astfel o mai reală imagine a mulţimii  mormintelor, înfiorându-mă.

           Pe o inscripţie comună am găsit chiar un erou al celui de-al doilea război mondial: „Eroul Mihu Traian, n. 1922, m. 1944” alături de „Mihu Izidor, n. 1888, m. 1948”.

           Din cele relatate de Trif Melintie (n. 1895 – m. 1985) în anii celui de-al doilea război mondial zburau mult prin zonă avioane militare, astfel încât la moartea soţului său nu au putut aprinde lumânare, sau să alcătuiască cortegiu funerar pe timpul zilei de teamă să nu fie mitraliaţi. În acest fel Toader Trif al lui Adam a fost înhumat pe întuneric, în crângul de acăţi unde au putut săpa groapa fără să atragă atenţia. Mai apoi vegetaţia a năpădit locul, bătrâna Melintie când mergea primăvara cu sălcii plângătoare le împlânta „cam pe-aici” la marginea micii liziere de mereu tineri acăţi. Acolo a şi cerut să fie înmormântată, din bună vreme, înainte de-a muri.

           În cimitirul de la biserica ortodoxă, am aflat de pe înscrisurile de pe cruci următoarele: Demetriu Metea – protopop mort în 1913, în etate de 71 de ani şi soţia Veronica Gherasim, moartă în 1915 în etate de 66 de ani.

          Marian Peculea – preotul Bucerzii Grânoase, născut la 5 Martie 1861, mort la 13 Maiu 1914

           Dintre numele care azi nu se mai regăsesc în sat aflu doi Meseşian, George şi Aurelia, astfel scrişi pe cruci, pe care le identific cu fostul preot Gr. Catolic şi soţia sa.

Va trebui să mai petrec în cimitirele satului, ca şi ele să-mi vorbească, în rugăciune, despre vii sufletele celor adomiţi, dincolo de timp şi anotimp! 

DESCHIDE-TE PĂMÂNT

CĂCI VINE DOMNUL SFÂNT!

 Celor adormiţi Înviere!