Nu-ti da voie sa imbatranesti
Nu varsta te duce acolo ci felul cum te simti.
Mentine-ti sufletul vesnic tanar
si te vei putea bucura mereu
de toate lucrurile minunate
pe care ti le ofera viata ...
entuziasmul,
placerea,
incantarea,
naivitatea unui copil,
gingasia,
puritatea...
vineri, 24 februarie 2012
marți, 21 februarie 2012
Salut cu bucurie pe Preafericirea Sa Lucian Mureşan şi pe voi toţi, credincioşi din România
Sâmbătă 18 februarie 2012 Papa Benedict al XVI-lea a celebrat un nou
Consistoriu Ordinar Public.
Cu această ocazie au fost creaţi 22 de noi Cardinali ai Bisericii Catolice, printre care şi Preafericitul Părinte Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.
Cu această ocazie au fost creaţi 22 de noi Cardinali ai Bisericii Catolice, printre care şi Preafericitul Părinte Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.
Consistoriul a avut loc în Bazilica Sf.
Petru din Vatican, debutând cu o procesiune a noilor purpuraţi, plecând de la
capela Sfântului Sebastian unde se află mormântul Fericitului Ioan Paul al
II-lea, până la altarul central al Bazilicii. La momentul liturgic prescris,
fiecare Cardinal a urcat la altarul Confesiunii Sfântului Apostol Petru unde a
primit bereta roşie, simbol al dăruirii până la vărsarea sângelui din dragoste
faţă de Biserică, inelul de Cardinal având încrustate figurile Sfinţilor
Apostoli Petru şi Pavel şi o stea ce o reprezintă pe Maica Domnului, precum şi
decretul de numire conţinând numele bisericii al cărei titular devenea noul
Cardinal, şi care pentru Preafericitul Lucian este biserica Sfântului Atanasie
de la Roma. După această ceremonie, Preafericitul Lucian, împreună cu membrii
Sfântului Sinod al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, cu
Arhiepiscopul Romano-Catolic de Bucureşti Ioan Robu şi cu Episcopul
Romano-Catolic de Iaşi Petru Gherghel, au participat la un prânz festiv oferit
de Congregaţia pentru Bisericile Orientale, la care au fost prezenţi la
invitaţia Cardinalului Leonardo Sandri Prefectul Congregaţiei pentru Bisericile
Orientale mai mulţi purpuraţi printre care decanul Colegiului Cardinalilor,
Eminenţa Sa Angelo Sodano, Arhiepiscopul de Viena Christoph Schönborn, precum şi
alţi invitaţi.
În după-amiaza zilei de sâmbătă 18 februarie, noul Cardinal, Preafericirea Sa
Lucian, a binecuvântat în foaierul Aulei Paul al VI-lea din Vatican sutele de
credincioşi veniţi cu acest prilej din România din toate Eparhiile
greco-catolice, precum şi din diaspora. În acelaşi context, Cardinalul Lucian a
fost felicitat de către Secretarul de Stat al Sanctităţii Sale, Cardinalul
Tarcisio Bertone, de Cardinalul Angelo Bagnasco, preşedintele Conferinţei
Episcopale Italiene, de monseniorul Georg Ganswein, secretarul personal al
Sfântului Părinte Papa Benedict, şi de alte înalte feţe bisericeşti. La acest
moment istoric pentru Biserica Română Unită cu Roma şi pentru întreaga ţară au
fost prezenţi importanţi reprezentanţi ai vieţii politice din România. În seara
zilei de sâmbătă a fost organizată o recepţie oferită de Ambasada României pe
lângă Sfântul Scaun în cinstea noului Cardinal Român, ocazie cu care Excelenţa
Sa Ambasadorul Bogdan Tătaru-Cazaban a exprimat aprecierea Statului Român pentru
această numire care onorează întreaga naţiune română. Cardinalul Lucian, în
discursul rostit cu această circumstanţă a mulţumit distinselor autorităţi
prezente, şi tuturor invitaţilor.
Duminică 19 februarie 2012, Sfântul Părinte Papa Benedict al XVI-lea a
celebrat în Bazilica Sfântul Petru Sfânta Liturghie împreună cu noii Cardinali.
Suveranul Pontif a subliniat în cuvântul său de învăţătură aspectul
universalităţii Bisericii Catolice care se exprima şi prin celebrarea acestui
Consistoriu, invitând noii purpuraţi la o adâncă conştientizare a misiunii la
care sunt chemaţi în slujirea poporului lui Dumnezeu, şi în spirit de colaborare
cu urmaşul Sfântului Petru. Tot în cursul zilei de duminică, la tradiţionala
rugăciune Angelus, Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea s-a adresat
sutelor de pelerini prezenţi la Roma pentru această sărbătoare, rostind în limba
română: «Salut pelerinii de limba română veniţi la Roma pentru Consistoriu.
Rugăciunea la Mormintele Apostolilor să vă întărească credinţa şi entuziasmul de
a vesti Evanghelia». În agapa frăţească organizată cu acest prilej la Colegiul
Pontifical Ucrainean Sf. Iosafat de la Roma, Preafericirea Sa Cardinalul Lucian,
mulţumind mulţimii de pelerini prezenţi, a anunţat numirea de către Congregaţia
pentru Bisericile Orientale a noului Rector al Colegiului Pontifical Pio Romeno
din Roma, în persoana părintelui Gabriel Buboi.
Luni, 20 februarie, în Aula Paul al VI-lea din Vatican, Sfântul Părinte Papa
Benedict al XVI-lea a acordat o audienţă generală noilor Cardinali şi tuturor
pelerinilor provenind din întreaga lume prezenţi în Cetatea Eternă pentru acest
eveniment. Eminenţa Sa Cardinalul Lucian i-a mulţumit Sfântului Părinte pentru
această mare onoare acordată Bisericii Greco-Catolice şi României, oferindu-i în
dar o icoană a Bunului Păstor. Sfântul Părinte, adresându-se Întâistătătorului
Bisericii Române Unite şi credincioşilor prezenţi, a rostit din nou în limba
română următoarele cuvinte: «Salut cu bucurie pe Preafericirea Sa Lucian Mureşan
şi pe voi toţi, credincioşi din România, care aţi dorit să vă strângeţi în jurul
iubitului vostru Păstor, pe care l-am creat Cardinal. Împreună cu voi salut
întregul popor român şi Patria voastră, legată acum şi mai mult de Sediul
Sfântului Petru! Binecuvântarea mea să vă susţină mereu.»
pr. Cristian Crişan

http://www.bru.ro/blaj/preafericirea-sa-lucian-muresan-creat-cardinal-al-bisericii-catolice/
Papa Benedict al XV-lea, papă al dreptăţii
Papa Benedict al XV-lea (Giacomo della Chiesa), recunoscut ca un papă al dreptăţii, prin eforturile susţinute pentru menţinerea păcii (n.21.11.1854)
MAIORESCU CETEA
MARTIE 1859
11. Cetesc Spinoza.
Am înghiţit cu o plăcere furioasă broşura lui L. Feuerbach: Grundsătze der Philosophie der Zukunft Parc-ar fi vrut să-mi scrie confesiunea mea proprie, aşa ne nemerim.
Mai cetii: Biographien Wahnsinniger, von Ideler3. Am isprăvit încă de Feuerbach: Philosophie und Christentum, Abălard und Heloise.
Cetii partea primă a lexiconului f[ilozo]fic de Voltaire. îmi făcu impresiune foarte rea; omului istuia superficial şi fără fundament îi stă foarte bine cînd e în metierul lui, adecă în negaţiunea pură; însă vrea să fie negantias mixtus şi atunci cade în secăture. Cultură se vede că a avut foarte slabă. Cărţi, care el din întîmplare le-a citit, le citează cu importanţă ce nu le merită; pe cînd altele, de mare însemnătate, sunt trecute cu vederea.
Din Cartea "Jurnal- vol.II- Maiorescu"
MAIORESCU DE INTELES PRINCIPIAL
"Pentru intelegerea lui Maiorescu,
ca de altfel pentru intelegerea oricarui alt scriitor clasic al secolului trecut,
doua sunt principiile valorificarii activitatii sale literare:
situarea istorica a operei
si
lectura corecta a acesteia,
intr-o interpretare care tine seama de exactitatea ideii, asa cum scriitorul a gandit-o pentru epoca lui.
Prin aceste principii urmeaza sa privim opera lui Maiorescu, asa cum a fost ea determinata ideologic de conditiile culturii romane a secolului trecut si cum intereseaza ea cultura epocii noastre.
Maiorescu a fost in toata activitatea lui literara un estetician, sustinator de principii fundamentale pentru dezvoltarea istorica a literaturii in contextul ei cultural, dupa conceptia filozofului culturii, ca adevarul este temelia dezvoltarii ei istorice..."
ca de altfel pentru intelegerea oricarui alt scriitor clasic al secolului trecut,
doua sunt principiile valorificarii activitatii sale literare:
situarea istorica a operei
si
lectura corecta a acesteia,
intr-o interpretare care tine seama de exactitatea ideii, asa cum scriitorul a gandit-o pentru epoca lui.
Prin aceste principii urmeaza sa privim opera lui Maiorescu, asa cum a fost ea determinata ideologic de conditiile culturii romane a secolului trecut si cum intereseaza ea cultura epocii noastre.
Maiorescu a fost in toata activitatea lui literara un estetician, sustinator de principii fundamentale pentru dezvoltarea istorica a literaturii in contextul ei cultural, dupa conceptia filozofului culturii, ca adevarul este temelia dezvoltarii ei istorice..."
Abonați-vă la:
Postări (Atom)