Volum atent susţinut de consecvenţa
DOMNULUI GHEORGHE POPA
SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL TRANSPORTURILOR
respectiv
PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI
BUCERDEA GRÂNOASĂ.
Bibliografie suplimentar recomandată
· Anton, Monica, Sufletul locului, schiţe şi nuvele, Editura Eminescu, Bucureşti, 1988, pp. 275.
· Călinescu, George Viaţa lui Mihai Eminescu, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1966.
· Szilagy, Mihai C., Ioan Maiorescu - ilustru fiu al satului Bucerdea Grânoasă, biografie documentară, Editura Aridia, Blaj, 2004, ISBN 973-87028-0-1, pp.118.
· Szilagy, Mihai C., Bucerdea Grânoasă - studiu monografic, Editura Aridia, Blaj, 2005, ISBN 973-87028-8-7, pp. 320.
· Voicu, Emil, Bucerdea Grânoasă – istoria unei localităţi din Transilvania, Editura Grinta, Cluj Napoca, 2008, ISBN 978-973-126-087-7, pp. 193.
Dor de glie
RăspundețiȘtergereFiu al satului Bucerdea Grânoasă
11 octombrie 2008
Răzbate-un dangăt sfânt cu crucea-n frunte,
Şi altul ce cu stea călătoreşte,
Şi –o cruce, şi o stea călăuzeşte
Pasul plecat, spre alte zări, departe.
Azi, dangătul, e sunet de chemare
Pentru sămânţa cea rodit pe pietre,
Şi-l cheamă înapoi, pe-acela care
S-a rupt din rădăcina vechii vetre.
C-a poposit pe alte plaiuri, care
L-au ocrotit de foame, frig sau sete,
EL n-a uitat în rugile de seară,
Să pomenească chipul vechii vetre.
EL n-a uitat , că-n vena lui mai curge,
Şi-n pieptul lui, mai bate încă tare,
Un sânge grâu, şi-o inimă de spice,
De flacăra, din sufletul lui mare.
O flacără ce mistuie rărunchii
De dor nebun, de glia de acasă,
De izul tinii, din umbrarul curţii,
De mămăliga sacră de pe masă.
Că ai plecat , şi n-ai rămas acasă,
Azi, dangătul îți curăţă păcatul.
Făloși au fost când s-a vorbit de tine,
Ai tăi părinţi, bunicii şi chiar satul.
Dar , azi , te-aduni ca rîurile-n matcă,
Şi tulburi colbul de pe drumul ţării ,
TU, vii mânat de dangătul de clopot,
Că satul azi îşi cheamă acasă fiii.
Pe toţi i-aşteaptă, El,bătrânul, SATUL,
Pe toţi ce-au supt din seva lui cea sfântă
Şi-i bucuros, că bătătura-i plină,
De fiii lui , şi altă lume multă.
Şi-i bucuros şi dangătul de clopot,
Mai sus de el, de-uimire crucea-i mută,
Bătrânul SAT de sărbătoare-i gata
Cu ochii-n lacrimi spune : Doamne Ajută !
CU PRIETENII
RăspundețiȘtergereFaţă la faţă ca merele-n măr
Cu prietenii să stau aş vrea
Se ducă ei cu mine alăturea
Mers din poveste umăr la umăr
Trecem prin viaţă ca trenul prin gări
Cu prietenii iubi-vom florile şi busuiocul
Tămâie vom arde nemurind a fumului jocul
Mirosul veşniciei ne vină în nări
Cu prietenii descoperă-se binele tot
Ei îndrăznesc previn de aceea răul
Se aşterne punte peste ceţos hăul
Nu-i musai valea de lacrimi să o trec înot.
Prietenii cu mine să stea vor vrea
Cu prietenii florile-om iubi şi busuiocul
Prieteniei în viaţă-i este locul
Cu prietenii-n păşunea perenă apă vie vom bea.
ÎNDEMN
RăspundețiȘtergereIubit copil , aș vrea să-ți spun
Că, vei fi mare într-o zi,
Dar, nu uita că și atunci,
De mare ești, să fii și bun.
De ai în jurul tău mult aur,
Tu nu uita mereu , copile,
Că bun îi bun, acel ce are,
Inimă, minte, mâini de faur.
Și nu căta de vei putea
S- aduni foloase nemuncite,
Că le vei pierde-ncet pe toate
Rămâne-va doar mintea ta.
Și nu urma de vei putea,
Exemplul falșilor profeți
Că te vei pierde într-o zi
Rămâne-va doar umbra ta.
Și nu-ncerca de vei putea
Să te înalți pe piedestale,
Că vor închide ochii mulți,
La strălucirea faimei tale.
Încearcă doar, să fii chiar Tu
Modest și bun, făr' de-nclinare
Și ai credință-n tot ce faci
Și Dumnezeu te face , mare.
LUMINA PE NORMAL
RăspundețiȘtergereNu mai vede nimeni normalul, nu e lăudat,
Pădurea şi dealurile dau naştere unui verde vieţaş
Cum naşte tremurarea luminii de demult-ul lămpaş…
Privirea-nspre ele-i aproape un păcat.
În ochi afundele ascunsuri
Sting culorilor călduţele nuanţe
Cauză prea multor gânduri cotoroanţe
Ancestralului plai, traiului trai,
Să nu le mai aflăm noi oare răspunsuri?
Cu limpezită privirea afară de orice păcat
Spălată-n tabloul pădurii lin coborâtă pe o coamă din deal,
Săltat-am citind la lămpaş, urcat-am pe al vieţii val,
Descoperită, reapreciată, normalitatea am îmbrăţişat.