A CORNULUI COASTĂ

Cu apă de sus a Cornului Coastă
se spală deodat cu ochi-ne-n sus îndreptaţi
cea mândră frumoasă costişă a noastră
fierbinte iubind-o sfinţişori bucălaţi


în ceţuri n-ai ascuns istorii
legende nouă ne-ai întrezărit
şi toată vraja lumii peremptorii
cea a strămoşilor ai frunzărit


suport poveştilor a numeroşi ciobani
hălăduind cu turmele prin colilii
ţinut-ai şi pe moşii mei prin ani
înţelepciuni parvin de către ei cu mii


se zice că Andreiul sfânt apostol drag
cu-n ucenic de-al lui veni până la noi
al dealului contur închis pe taine sarcofag
ne scapă vie veste de-amândoi


din imemorial erai pentr-un uriaş divan
pe când îşi răcorea picioarele în Mureş
cu capu-n nori cu ochii de mărgean
pe-un umăr cucul stingher, gureş


lăcaş al sfinţişorilor senin bucălaţi
în bucuria frumoasei costişe a noastră
se spală sincron cu ochi-ne-nlăcrimaţi
cea sus în nori a Cornului Coastă.



Bucerdea Grânoasă,
La vecernii de Sfântul Ilie
19 Iulie, 2009.