Tu Taică ai plămădit melancolia?
Să-mi spui din ce frământ se face
Să ştiu de mă cuprinde eudemonia
Să ştiu ego-ul ce în mine zace
O brazdă numai dacă trag
Şi nu la brazd-adâncă
Mă văz de mine cum mi-i drag
Şi poftele virtuţile-mi mănâncă
Mă ia adesea de Tine un dor Bătrâne…
Urmaş copil ţi-s eu al lui Adam
Ca ieri şi azi ba sper şi mâne
Cu mine Tu vorbeşti de ştire-ţi am.
Coşlariu, 15/16 Mai 2011.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu