vineri, 29 ianuarie 2010
NE-AM TOT DUS
Să văd căluţ zglobiu şi derbedeu
M-agăţ de coama ta surule cal
De ce eşti tu în stare de ce eu
Pornim dar pe un potec spiritual
Îmi foloseşte apropierea-ţi bune prieten
Cunoşti cu de-amănuntul drumul înapoi
În urechi-ţi fluieru-mi te-ndeamnă pinten
Zburdăm unul cu altul nesocotindu-ne doi
Îţi sare pământul întreg din copite
Nu rămân urme topite de-a fluxului mare
Băga-va de seamă lipsa pământul ce ne-nghite?
Spălaţi pe picioare intrăm dup-o zare
De ce-am veni-napoi din dulcea regăsire?
De strajă avem un ultim mohican tăcut
Fermecaţi de-ntinsa limpezire
Un dezpământenit şi-un liber la păscut.
Bucerdea Grânoasă,
23 Ianuarie 2010.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu