Am hotărât de azi să intru-n bucurii
Cu trup şi suflet plin de binecuvântare
E timp de har în fiecare sfântă unică zi
Nimic nu e lăsat a fi la întâmplare
Atunci de ce eu/tu/noi toate fiind în Plan
Ne tot scădem în ochi-ne precum uscatul ram
Sau până când ne-om trece clipele-n van
De unde atâta conştiinţă a nonvalorii habar n-am
Sau poate ştiu, asta să fie?
Pământul e pământ şi apa apă
Sunt bune toate… puse la un loc însă se ştie
Se face-o tină ce natura ne-ngroapă
Am hotărât să iau din ploaie spălare
Altfel decât pare simţi-voi Pământul
În suflet voi pune a florii suavă cântare
A veseliei seminţe sădi-le-va bărbătos vântul
Îmi cântă floarea sufletului pacea
Zbucneşte-mi al bucuriei sprinţar izvor
Întreagă scepticia se-nfrânge harcea-parcea
Atotprezent mă năpăde-nţelepţia cu spor.
21 Octombrie 2009,
Coşlariu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu