Atât de des făcut-am casă-n nepătruns
E mult prea permisivă poetica artă
Făr-de plan şi fără nici o hartă
Unde nu fui am fost, unde îs, deseori nu-s.
Mă sperie atât de spaţioasa libertate
Afară din multa-mi cuminţenie ne-mai aliniat
Faur din comunismul sclerozat
Zona liberă a minţii acrobate.
Îmi cade pana-n vârf de adormire
Mă duc unde nu-s, nu voi fi,
Vin de unde nu am fost, de care totuşi voi şti,
Nu dorm, mă plimb dincol-de văluri în neştire.
Multe nu-s, nu…
E însă liberă zona
Copil la minte fără bonă
Pe spaţii largi dusu-s, sau nu,
E clar că io li-s jupânu!
Coşlariu,
17 Septembrie, 2008.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu