Psalmul 72, fragmente

Slăbește carnea și inima mea;
Însă Dumnezeu este stânca inimii mele
Partea mea în veci....


Pentru mine, binele este să stau aproape de Dumnezeu;
În Domnul mi-am pus scăparea,
Ca să istorisesc toate lucrările Tale. 




 http://www.e-communio.ro/stire4786-psalmul-72-medita-ia-pr-gabriel-buboi-pe-marginea-psalmilor

TARIA

INTELEPCIUNEA CA DAR

STIINTA CA DAR

DARUL INTELEGERII

Gândirea lui Bonaventura

Toată gândirea lui Bonaventura este condiţionată de această experienţă franciscană. Pentru el, orice creatură poartă amprenta Creatorului, Dumnezeu unul şi întreit, de la care provine şi la care este chemată să se întoarcă prin Cristos în experienţa vitală a Duhului.
El scrie în Itinerariul minţii în Dumnezeu: “Cel care nu se lasă luminat de splendoarea lucrurilor create este orb, cine nu se lasă cucerit de cântecul lor este surd, cine nu-l laudă pe Dumnezeu pentru tot ceea ce este creat, este mut, cine nu recunoaşte prima origine prin toate aceste mărturii, este nebun. Deschide deci ochii, apleacă-ţi urechea sufletului, deschide-ţi buzele şi pregăteşte-ţi inima, pentru ca tu să-l poţi vedea, lăuda, adora şi preamări pe Dumnezeul tău în toate cele create”^[4].
Dar imaginea cea mai clară şi perfectă a lui Dumnezeu o avem în Cuvântul întrupat şi cine vrea să-l cunoască cu adevărat pe Cristos trebuie să se adape din Sfânta Scriptură în sânul Bisericii, nu pentru a se refugia în discursuri inutile, ci pentru ca Cuvântul să se întrupeze în el.
Când persoana umană atinge culmea identificării cu Cuvântul B şi aceasta este posibil numai intrând prin acea uşă secretă care este Cel Răstignit, cum s-a întâmplat cu sfântul Francisc B, atunci intră în Dumnezeu şi toate facultăţile sale umane tac şi, în experienţa intimităţii divine, chiar şi teologia rămâne fără cuvinte.
Celui care vrea să pornească pe acest drum, Bonaventura îi adresează invitaţia “de a nu crede că ajunge lectura fără sensibilitatea inimii, speculaţia fără evlavie, cercetarea fără capacitatea de a te lăsa surprins, observaţia fără bucurie, străduinţa fără pietate, ştiinţa fără caritate, inteligenţa fără umilinţă, studiul fără harul divin, reflecţia fără înţelepciunea de inspiraţie divină”^[5].
“Acesta este un fapt mistic şi extraordinar, pe care nimeni nu-l cunoaşte dacă nu-l primeşte. Îl primeşte numai cel care îl doreşte, nu-l doreşte decât cel care este înflăcărat de focul Duhului Sfânt, pe care Cristos l-a adus pe pământ. Iată pentru ce apostolul afirmă că această înţelepciune mistică este revelată de Duhul Sfânt”^[6].
Bonaventura a ajuns pe această culme şi dialoga astfel cu Cristos: “O, bune Isuse, cât de frumos şi plăcut este să locuiesc în inima ta! Acest lucru este comoara bogată, perla preţioasă pe care am descoperit-o ascunsă în trupul tău străpuns, ca într-un câmp săpat

http://www.e-communio.ro/stire4749-sfantul-bonaventura-de-bagnoregio

IOAN SALCUDEAN NU A TRECUT IN... NEFIINTA

Cu regret anunțăm trecerea în neființă a domnului Ioan Sălcudean, un om cu fecunde inițiative culturale, un inimos fiu al satului Biia, cetățean de onoare al municipiului Blaj, un economist remarcabil, un om între oameni.

Citat din pagina...http://www.ziarulunirea.ro/prof-ioan-salcudean-din-biia-a-trecut-la-cele-vesnice-261618.htm
http://www.ziarulunirea.ro/prof-ioan-salcudean-din-biia-a-trecut-la-cele-vesnice-261618.htm

...de aceea mai bun este titlul articolului, 

Faptele milosteniei trupeşti şi sufleteşti

.
Faptele milosteniei trupeşti:
.
1. A sătura pe cel flămând.
2. A da de băut celui însetat.
3. A îmbrăca pe cel gol.
4. A primi în casă pe cel străin.
5. A cerceta pe cel bolnav.
6. A cerceta pe cel din temniţă.
7. A îngropa pe cel mort.
.
Faptele milosteniei sufleteşti:
.
1. A îndrepta pe cel greşit.
2. A învăţa pe cel neştiutor.
3. A da sfat bun celui ce stă la îndoială.
4. A ne ruga pentru aproapele.
5. A mângâia pe cel întristat.
6. A suferi cu răbdare asuprirea şi a întări şi pe alţii.
7. A ierta pe cei ce ne-au greşit şi a ne ruga pentru ei.
.

VASILE AARON

 PRIMĂRIA MUNICIPIULUI  BLAJ                                         
 ASOCIAŢIUNEA ASTRA                                              
BIBLIOTECA MUN. „ŞC. ARDELEANĂ” BLAJ                  
DESPĂRŢĂMÂNTUL ,,  T. Cipariu ”  BLAJ

      INSTITUTUL GRECO-CATOLIC  BLAJ             
 ASOCIAŢIA  Culturală ,,Vasile  Aaron” GLOGOVEŢ

         PROTOPOPIATUL ORTODOX  BLAJ

                                                                       

                                                                   organizează

                                          Miercuri,  27 ianuarie 2016, ora 13.00, la

                  BIBLIOTECA  MUNICIPALĂ  „ŞCOALA. ARDELEANĂ” BLAJ 

 

                                  LANSARE  DE  CARTE

,, VASILE AARON  - Miracole  mitologice  şi   

    învăţături  moral-creştine ”

          

    Autori : Liliana- Maria Popa  şi  Ioan- Nicolae  Popa                  

                                                                                                                             

  

                 Prezintă :   -   prof. univ. dr. ION BUZAŞI

                                            -   preot gr.-cat. MIHAI SZILAGY

                                                               Moderator : prof. SILVIA POP, preşed. ASTRA Blaj

          BIBLIOTECA  MUNICIPALĂ  „ŞCOALA. ARDELEANĂ” BLAJ  -  Sala   Ştefan  Manciulea     

                                                    Miercuri,  27 ianuarie 2016,  ora 13.00      

Ce  ştiam eu atunci când, imediat după Decembrie 1989, sibian de nevoinţă fiind pentru o jumătate de an, urmare a paşilor vieţii, auzeam “VASILE AARON”, nume propriu însuşit de o stradă şi  de un întreg cartier. Sincer, atunci, tinerel fecior, nici nu m-am interesat, păcatele …tinereţelor…

Ne spun acum mijloacele de comunicare moderne[1], dar imperfecte, despre AARON VASILE, că:

S-a născut în judeţul Alba de astăzi în jurul lui 1780.

A studiat teologia iar apoi la Cluj va studia Dreptul.

Datorită acestor studii, el va ajunge la Sibiu unde va lucra ca jurist şi avocat în administrația episcopiei transilvănene.

 Este colaborator ca notar al Companiei Grecești.

A fost primul român cu drept de pledare în instanțele Universității Săsești.

Este unul dintre importanţii exponenţi ai Iluminismului românesc.

El prelucrează o serie de scrieri antice şi medievale, acestea având un mare succes între români şi mai important având un rol educativ însemnat.

 El a tradus

„Patima Domnului nostru Iisus Hristos” în 1805,

„Piram şi Tisbe” din 1807 sau „Istoria lui Sofronim,

 „Anul cel mănos” în 1829 şi a “Haritei cei frumoase” din 1821.

A prelucrat „Metamorfozele” lui Ovidiu

şi parţial „Eneida” şi a „Bucolicelor” lui Vergiliu.

Este considerat unul dintre mentorii literari ai lui Anton Pann. Moare la Sibiu în 1821. Oraşul Sibiu i-a fost recunoscător numindu-şi unul dintre cartiere după numele său: VASILE AARON.

Din fericire[2],

o recuperare a vieţii şi personalităţii lui Vasile Aaron

s-a făcut în ultima vreme, prin munca, de peste 30 de ani, de cercetare efectuată de Liliana Maria şi Ioan Nicolae Popa,

 adunată în volumul „Vasile Aaron 1780-1821. Studiu monografic,

apărută în 2011, la editura InfoArt Media,

şi din care am cules datele ce le vom prezenta aici.

S-a născut în anul 1780, în satul Glogoveţ de lângă Blaj, acum aparţinător de Valea Lungă (fostă Hususău), în familia preotului greco-catolic Vasile Aaron.

Ca om de litere, Vasile Aaron a fost socotit un poet mediocru, uitându-se, de către analiştii săi, că el scria nu pentru „elite”, ci pentru românul simplu, ca, prin lectură, să i se ridice nivelul de cultură. La vremea lui a fost un autor de succes, George Bariţiu spunând, la un moment dat, că mulţi români ardeleni au învăţat carte numai ca să-l poată citi pe Vasile Aaron.

Fiu al unui modest preot de ţară, dar descendent al vestitei familii a Aroneştilor de Bistra¹

ca şi vrednicul de recunoscătoare cinstire episcop[3] Petru Pavel Aaron,[4]

ambiţiosul glogoveţean s-a ridicat prin propria strădanie şi a răzbit în viaţă depăşind obstacole dintre cele mai felurite, ajungând să fie considerat de conaţionalii săi „un om epocal”, la care românii priveau „ca la un luceafăr”, cum scria, peste multe decenii, fruntaşul astrist şi omul politic Iosif Sterca-Şuluţiu.

---

[1] http://www.razvanpop.ro/2010/07/03/vasile-aaron-10-mari-sibieni/

[2] http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/vasile-aaron-cu-sau-f-ar-a-noroi-i-87199.html

[3] Petru Pavel Aaron (1709 1764), vicar al Episcopiei greco catolice de Făgăraş, numit episcop în anul 1752 şi instalat la conducerea eparhiei românilor uniţi în anul 1754. De numele acestui ierarh cu o viaţă de călugăr ascet este legată deschiderea şcolilor de la Blaj, precum şi înfiinţarea bibliotecii şi a tipografiei, instituţii care au jucat un rol uriaş, în plan cultural şi naţional, pentru românii din Transilvania. În multe lucrări de specialitate se afirmă, eronat, că Petru Pavel Aaron s-ar fi născut în Maramureş, în Bistra de pe apa Vişeului; corect este Bistra, din actualul judeţ Alba.

[4] http://www.edituracurs.ro/?1,vasile-aaron-scrieri-antume-%281806-1821%29